Vâlceanul care a descoperit cel mai mare tezaur din ultima 100 de ani este batjocorit de statul român, de 7 ani

Iulian Enache, tanarul care a predat autoritatilor cel mai mare tezaur descoperit in ultima suta de ani pe teritoriul tarii, 47.000 de monede din vremea sultanului Murad al II-lea, se lupta in instante de aproape cinci ani sa-si primeasca recompensa stabilita de lege.

Un caz fara precedent pe rolul instantelor din Bucuresti. Potrivit Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, cei care descopera astfel de tezaure au dreptul la o recompensa baneasca de 30% din valoarea bunului, calculata in momentul acordarii recompensei, iar, in cazul unor descoperiri arheologice de valoare exceptionala, se poate acorda si o bonificatie suplimentara de pana la 15% din valoarea bunului.

In acest caz, evident, este vorba de o descoperire arheologica de valoare exceptionala. Iulian Enache a facut aceasta descoperire pe 1 septembrie 2013, intre localitatile valcene Golesti si Budesti. Tanarul era pasionat de detectarea de artefacte istorice, si folosea unul dintre cele mai ieftine modele, de incepatori, pe care daduse 300 de euro, asa cum el marturisese intr-un reportaj realizat de revista DOR.

Incercarile sale de pana atunci au scos la iveala mici artefacte: o moneda de argint de 50 de bani din 1873 – in stare buna, o moneda de 5 bani din 1882, sase monede gaurite din 1905, un inel rupt, un varf de lance, un capat de lingura din 1787, un crotal, un cercel din cupru, o insigna regalista cu initiale. Dar pe 1 septembrie 2013 a dat lovitura.

Imediat dupa descoperire, Enache a postat pe forum povestea descoperirii si fotografiile gramezii de argint din curte. Fotografiile au fost preluate de mai multe site-uri si publicatii.

Urmatorul pas a fost sa anunte autoritatile, iar pe 3 septembrie 2013, reprezentantii Muzeului National de Istorie a Romaniei (MNIR) au preluat tezaurul, in sediul primariei din Budesti, format din 1.985 monede medievale de argint si 52,461 kg de monede medievale de argint. Majoritatea monedelor sunt din timpul primei domnii a lui Murad al II-lea, din anul 1430. Mai erau si monede batute de Emir Suleyman, Musa Celebi, Mustafa Celebi sau Mehmed I.

Din punct de vedere arheologic, descoperirea poarta denumirea de „Tezaurul de monede otomane de la Budesti”.

Mass-media a titrat zile in sir despre aceasta descoperire, iar Iulian Enache a fost numit „romanul cu simt civic” si „Suleyman de Golesti”. Desi tezaurul nu fusese evaluat, pentru ca era o cantitate mare de argint, jurnalistii si specialistii au calculat ca tezaurul valoareaza aproximativ 500.000 de euro, iar tanarul ar trebui sa primeasca fabuloasa suma de 200.000 de euro.

Glumele din Guvern

Vestea a dat nastere la o serie de glume din partea premierului Victor Ponta si a ministrilor.

„Ieri, in Golesti, Valcea, un cetatean a descoperit un tezaur de peste 50 kilograme de monede otomane de la inceputul secolului al XV-lea si a anuntat imediat autoritatile culturale si suntem in proces de recuperare a acestui tezaur”, spunea Daniel Barbu, in sedinta de Guvern.

„Felicitari, tot merg in vizita oficiala la Ankara, sper sa nu-mi fie cerute inapoi”, a spus premierul.

Calcularea recompensei era tinuta in loc de evaluarea tezaurului, care tinea de MNIR. Timp de aproape doi ani, reprezentantii muzeului ii transmiteau ca „procesul de evaluare a monedelor se apropie de finalizare”, motivand ca „intarzierea este datorata de numarul foarte mare de monede care constituie acest tezaur”.

Asa ca pe 22 decembrie 2015, Iulian Enache a deschis un proces la Tribunalul Bucuresti. El cerea judecatorilor sa oblige MNIR si Ministerul Culturii si Patrimoniului National la evaluarea monedelor de argint predate si solicita sa i se aloce plata recompensei banesti si bonificatiei in cuantum de 45% din valoarea bunurilor descoperite. El mai cerea obligarea paratului Ministerului Finantelor la alocarea de la bugetul de stat in bugetul Ministerului Culturii a recompensei si bonificatiei.

Tezaurul, evaluat la 92.644 de euro

In aceeasi luna, Comisia de evaluare si expertizare a Tezaurului de la Budesti a MNIR evaluase comoara la suma de 92.644 euro. In acest caz, recompensa si bonoficatia lui Iulian Enache a fost calculata la suma de 41.689,80 de euro.

Initial, tanarul a formulat obiectiuni cu privire la acest raport, considerand ca este subevaluat, dar apoi a solicitat acordarea recompensei si a bonificatiei prevazute de legea speciala raportat la valoarea determinata de expertii acreditati.

Pe de alta parte, Ministerul Culturii s-a legat de o chichita avocateasca, si a sustinut ca legea prevede ca recompensele sa fie platite autorilor „descoperirilor intamplatoare care au predat bunurile”, iar in acest caz nu s-ar aplica, deoarece Iulian Enache a descoperit tezaurul cu un detector de metale. „Cererea reclamantului este vadit nefondata si neintemeiata”, au sustinut reprezentantii ministerului.

Tribunalul ii da dreptate

Dupa ce a analizat intregul dosar, Tribunalul Bucuresti a decis, pe 9 februarie 2017, ca tanarul sa primeasca o recompensa de 41.689,80 de euro, precum si plata dobanzii legale aferente debitului principal, incepand cu data formularii actiunii – 22 decembrie 2015 si pana la data pronuntarii prezentei hotarari.

„Fata de aspectele relevate anterior, instanta constata ca in baza dispozitiilor art. 49 alin. 4 Legea nr. 182/2000 republicata, reclamantul Enache Iulian este indreptatit a beneficia de o recompensa de 30%, respectiv de o bonificatie de 15%, ambele din valoarea bunurilor descoperite, calculata in momentul acordarii recompensei, stabilita la echivalentul in lei din ziua platii efective, in cuantum de 41.689,80 euro, tinand seama ca tezaurul descoperit de reclamant este cel mai mare tezaur medieval alcatuit din monede otomane pe care il cunoaste Muzeul National de Istorie a Romaniei si care se incadreaza in categoria bunurilor catalogate ca fiind de valoare exceptionala„, motiva Tribunalul.

Contestatiile

MNIR si Ministerul Culturii a contestat decizia, asa ca procesul s-a mutat la Curtea de Apel Bucuresti. Avocatii celor doua institutii ale statului isi coordoneaza pledoariile si tintesc simultan anumite probleme.

Una din acestea, in aprilie 2016, Ministerul Culturii a publicat instructiunile privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare.

„Aceste instructiuni stau la baza pozitiei procesuale a Ministerului Culturii si Identitatii Nationale, prin care se considera ca activitatea si descoperirile persoanelor care folosesc detectoare nu este intamplatoare„, arata MNIR.

Aceste instructiuni stau si la baza pozitiei procesuale a Ministerului Culturii si Identitatii Nationale, prin care se considera ca activitatea si descoperirile persoanelor care folosesc detectoare nu este intamplatoare.

In plus, MNIR mai cere ca din valoarea recompensei sa fie scazuta si valoarea recompensei de 10.000 euro, acordata de catre prim-ministrul Victor Ponta.

Judecatori: A fost o descoperire intamplatoare

Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca descoperirea nu s-a realizat in cadrul unui sit arheologic si nici zona in care a fost descoperit nu a impus o protejare ulterioara.

„De asemenea, in acea zona nu fusesera descoperite alte vestigii, neexistand nici un indiciu cu privire la importanta zonei respective.

Simplul fapt ca descoperirea tezaurului s-a realizat prin intermediul detectorului de metale, autorizat conform autorizatiei nr. xxxxx/20 martie 2013 emisa de Inspectoratul de Politie Ramnicu Valcea, nu poate fi considerata o descoperire premeditata, avand in vedere modalitatea si locul unde s-a realizat descoperirea tezaurului”, motiveaza judecatorii.

Pe de alta parte, Curtea a constatat ca utilizarea detectorului de metale autorizat reprezinta o cerinta obligatorie impusa persoanei care descopera intamplator vestigii arheologice, intrucat folosirea unor mijloace de detectie pentru evidentierea bunurilor de patrimoniu arheologic fara respectarea cadrului legal de autorizare (…) nu poate fi considerata descoperire arheologica intamplatoare, ci constituie braconaj arheologic.

„In aceste conditii, Curtea constata ca legiuitorul a reglementat ulterior notiunea de descoperire intamplatoare si a impus persoanei fizice care realizeaza aceasta descoperire sa utilizeze detector de metale autorizat.

In consecinta, avand in vedere modalitatea ulterioara de reglementare, Curtea constata ca simpla detinere a unui detector de metale autorizat nu exclude caracterul intamplator al unei descoperiri arheologice.

Pentru aceste motive, avand in vedere imprejurarile si locul in care s-a realizat descoperirea, Curtea va retine ca descoperirea realizata de Enache Iulian a avut un caracter intamplator”, motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

„Ponta a platit un ajutor banesc”

Curtea de Apel Bucuresti a analizat si recompensa platita de Victor Ponta. Concluzia a fost ca fostul premier a platit bani din fondul primului-ministru, cu titlu de contravaloare ajutor banesc, „asa cum s-a mentionat in cuprinsul dispozitiei de plata”.

„In conditiile in care, la acordarea sumei de 10.000 euro nu au fost avute in vedere dispozitiile art. 49 din Legea nr. 182/200, iar natura acestei sume a fost de contravaloare ajutor banesc si nu bonificatie sau recompensa, Curtea nu poate deduce suma respectiva din recompensa baneasca de 30% din valoarea bunului, calculata in momentul acordarii recompensei, care i se cuvine intimatului, in conformitate art. 49 alin. (4) din Legea nr. 182/2000.

Avand in vedere considerentele expuse, se constata ca si aceasta critica este neintemeiata”.

Judecatori scad bonificatia la 5%

Totusi, Curtea de Apel Bucuresti a scazut plata bonificatiei de la 15% la 5%, dar a pastrat plata recompensei de 30%.

„La stabilirea caracterului suficient si indestulator al bonificatiei de 5%, Curtea va avea in vedere valoarea mare a tezaurului si imprejurarea ca acest procent este suficient pentru recompensarea intimatului, nefiind obligatorie acordarea unei bonificatii catre nivelul maxim.

Avand in vedere aceste aspecte, Curtea va stabili in favoarea intimatului-reclamant (Iulian Enache – n.red.) suma totale de 32.425 euro, in echivalent in lei la cursul BNR la data platii, compusa din recompensa de 30% si bonificatie de 5% din valoarea tezaurului”, motiveaza Curtea de Apel Bucuresti, potrivit deciziei din 31 octombrie 2017.

Inalta Curte intoarce cazul la Curtea de Apel

Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost contestata la Inalta Curte atat de Iulian Enache, cat si de Ministerul Culturii.

In noiembrie 2019, Inalta Curte a admis recursul lui Iulian Enache, a desfiintat sentinta Curtii de Apel Bucuresti si a trimis cauza la rejudecare la aceeasi instanta.

In decembrie 2019, intregul proces s-a mutat la Curtea de Apel Bucuresti, potrivit portalului instantelor.