Un mare oraş antic se află pe fundul unui lac de acumulare din Vâlcea

Oraş diferit cu totul de Râmnicul nostru fudul. Drăgăşaniul este altceva, un frumos târg al drumurilor dinspre nord cu cele dinspre sud, al celor din Muntenia cu drumurile frumoase ale Olteniei. Drăgăşaniul are Gib Mihăescu, are tei mulţi, are Grandiflora, are dramatismul Eteriei şi al Batalionului Sacru.

Drăgăşaniul are povestea marelui conflict dintre comercianţi şi podgoreni, are, de fapt, seva luptei dintre conservatori şi liberali, are istoria lui Simulescu, cel mai longeviv prefect de judeţ. Are un cuprins de poveste pentru secolul XIX şi prima jumătate a veacului XX.

Frumosul târg al viei are case mari, cu magnolii, are străzi şi curţi elegante, Drăgăşaniul, de la Batca şi până sus, la Brătieni, este povestea, cu bune şi cu rele, a celui de-al doilea municipiu de Vâlcea. Diferit de reşedinţă, fermecător acum, în implozia primăverii.

Dar acest oraş păstrează şi cel mai cumplit secret, o istorie îngropată adânc sau dusă de ape dincolo de timp.

Rusidava… oraş antic, cu peste 5000 de locuitori, mic port la Alutus, subordonat direct lui Antoniu Caracala, mare guvernator al regiunii de sud.

Oficial

Locul cetăţii ar fi de identificat în ruinele ce se văd pe locul numit azi Peşteana, dintre Momoteşti şi Drăgăşani, la 250 m est de şoseaua naţională şi la 1 km vest de Olt. Pe aici, între Momoteşti, Drăgăşani şi Olt, trecea şi drumul roman ce urca spre Buridava.

Săpăturile nesistematice ale unor amatori din Drăgăşani au dat peste puternice temelii de zidărie, cărămizi romane de mărimea 40 X 27 X 8 cm, două vase romane înalte de 40 cm, un fragment de cărămidă ştampilată (SE, 412), o figurină de bronz în chip de călăreţ, fragmente de terra sigilatta, tuburi mari de canalizare (lungi de 50-80 cm), o acvilă de bronz, traseul unui mare canal de scurgere spre Olt şi multe monede romane. Toate obiectele au pierit cu ocazia incendierii muzeului din Drăgăşani (1940).

Aşezarea civilă se întinde la nord de castru şi se lăţeşte până la Drăgăşani, de fapt, până spre actualul lac de acumulare.  Tabula Peutingerianpă ne ajută matematic să localizăm vechea Rusidava la Momoteşti (2 km sud de centrul oraşului Drăgăşani). Cercetările din anii 1982-1983 nu au putut preciza locul unde este amplasat, dar se pare că, în arhivele securităţii statului, stau ascunse câteva date absolut terifiante.

În anii ’80, Rusidava a fost găsit, ne referim la centrul oraşului civil. Dar, din întâmplare, acesta a fost găsit chiar în timpul amenajării lacului de acumulare Drăgăşani… Timp de trei zile lucrările au fost sistate, dar cum să fie anunţat Bucureştiul despre faptul că o volă a dat, accidental, peste un mare oraş al antichităţii? Cum să vorbeşti despre clădiri impunătoare, rămăşiţe de statui, terme, străzi…?

S-a luat decizia să nu, punerea în funcţiune a Hidrocentralei era mai importantă… Şi uite aşa, marele oraş antic Rusidava a ajuns sub lacul Drăgăşani. Tristă istorie, trist destin!

Drăgăşaniul de azi priveşte spre parcul industrial şi are speranţele unei reveniri economice. După un declin de peste 15 ani, azi, administraţia Nedelcu este optimistă. Oraşul viilor are premisele pentru a reuşi.

„S-ar putea să ne confruntăm cu şomaj zero şi să avem nevoie de forţă de muncă, atunci când toate investiţiile de aici se vor finaliza. Anul 2016 este un an de cotitură pentru economia acestui municipiu”, spune primarul Cristian Nedelcu.

Mihai IONESCU