Trei comune vâlcene superbe riscă să dispară din cauza incompetenței de 20 de ani a autorităților

Mai e puțin și se împlinesc 20 de ani de la sumbra condamnare a Țării Loviștei la subdezvoltare.

De departe una din cele mai frumoase regiuni din Vâlcea, un adevărat arhipelag montan de bijuterii care compun Țara Loviștei, locul de naștere al Țării Românești, traseu al cruciaților, cu o istorie cât o Românie, da, această zonă riscă să dispară.

De ce?

În anul 2003, Guvernul ”longeviv și performant”, cum ar spune unii, al României, pe numele său Adrian Năstase, împreună cu Consiliul Județean Vâlcea, dispune cea mai gravă decizie administrativă din județul nostru.

Țara Loviștei deține cinci comune; prin extensie, și zona Brezoiului ar aparține de această depresiune intra-montană, dar locul geometric al acestei regiuni este compus din Câineni, Boișoara, Titești, Perișani, Racovița, cinci comune de păstori, care urcă de la 350 de metri altitudine până spre 1000 de metri, comune care stăpânesc, prin obștile lor, toată culmea vestică, de final, a Făgărașilor.

Comune cu o migrație puternică transilvană, dar și cu  element românesc, vechi de peste 1.000 de ani, nu mai spunem de elementul roman, care datează, prin castre, de 2.000 de ani. Dacă Racovița și Câineniul sunt comune chiar pe Valea Oltului, celelalte sunt sus, în căldări de munți, în zone absolut divine.

Dar, în 2003, erau doar 4, comuna Titești nu exista. În acel an, se iau două decizii care vor da cea mai neagră perspectivă de dezvoltare a regiunii. Se formează, de către guvern, comuna Titești, mizându-se pe spargerea monopolului liberal, iar favorit pentru primăria nou înființată era candidatul PSD.

Dar cea mai proastă decizie este transformarea drumului județean DJ 703 H în drum național – DN 7D. Năstase și cei de la Vâlcea i-au aburit pe localnici că acest drum va fi reabilitat, modernizat etc. Nu conta că DJ 703H nu corespundea criteriilor și dimensiunilor pentru a fi drum național.

Acest drum străbate, în total, trei comune superbe: Boișoara, Titești și Perișani. Un drum care leagă acest ținut pastoral, fiind, de altfel, cel mai vechi drum din Țara Românească.

Numai că, la Titești, alegerile le câștigă, în 2004, PNL, iar zona este complet închisă și izolată. Cad toate proiectele, pe nimeni nu mai interesează această zonă. Zonă care se trezește, colac peste pupăză, cu un Drum Național ce aparține Bucureștiului, prin CNAIR. E vorba de un drum de noroi sau de praf, pentru că, dacă spui de pământ, termenul ar fi prea generos.

Boișoara este o cetate, o comună cu trei sate, aruncată pe trei culmi montane. O superbă localitate, atestată de Vladislav Vodă,  cu zeci de stânci sculptate, cu legende și folclor, cu tradiții și cu o istorie care musteşte sub fiecare petec de pământ. Comuna este străbătută de acest drum noroios, drum național, și a pierdut 1.000 de locuitori în doar 20 de ani.

”Ce să facă oamenii? Aici nu se investește din cauza drumului, cine să-și rupă mașinile, să se umple de praf, de noroi aici? Noi am reușit să asfaltăm drumurile sătești, dar inima rutieră este praf, este un dezastru. În zece ani, dispărem ca localitate. Da, e drept, se cumpără case vechi, dar în regim rezidențial turistic, nu pentru a se locui aici. Forța activă, aptă de muncă pleacă, se mută. Pentru că nu au condiții. Nu pot face naveta ore bune. Rămânem cu frumosul și săraci. Pentru că drumul nostru este…”, spune primarul din Boișoara, Mihai Sandulache.

Cătălin Daneș, primarul din Titești, spune că a investit tot ce poate în infrastructură, în zone izolate, reușind să administreze una dintre localitățile cochete ale Vâlcii. Dar se uită cu spaimă pe graficul populației care, în acte, a scăzut sub 1.000. Titeștiul ar fi putut fi similar unei comune helvetice, prin decorul care completează această localitate.

”Ce să facem? Nu vine nimeni aici să investească. Tinerii pleacă, avem o populație îmbătrânită, bolnavă. Știm, Titeștiul este baza istoriei, legendele spun că i-a dat pe Basarabi. Bun, și? Economic, stăm foarte prost. Mulțumită obștilor, avem câteva sute de metri de asfalt, în rest, praf, noroi, nămol și acesta este Drumul Național 7D. Nimeni nu mai crede nimic și nu mai speră. Se pleacă de aici. Frumos, cred că avem cel mai curat aer din Vâlcea, dar cu ce ne încălzește când începem să numărăm pe degete localnicii și casele care rămân pustii? Tot ce ține de primăria noastră am reușit să implementăm. Dar acest drum ne depășeşte, promisiuni, memorii, presiune, s-a făcut orice. Dar acum nu mai avem nicio speranță. Este păcat de toată zona asta. Ce ar fi putut să fie!”, spune Daneș, primarul comunei traversate, de la nord la sud, de DN 7D.

Ion Sandu este omul care a făcut mii de drumuri spre București și a consumat teancuri de hârtii pentru memorii. Dar, spune edilul din Perișani, rezultatul se vede… afară.

”Domnule, am făcut demersuri la 7 guverne, am abordat cu memorii 4 premieri, cred că mă cunosc toți miniştrii Transporturilor, am amenințat cu procese, am protestat, au fost la marșuri și mitinguri, am făcut tot ce este omenește posibil. Am depus memorii către toți directorii din CNAIR din 2004 încoace. Am vorbit cu parlamentarii și președinții de Consilii Județene. Comuna Perișani ar putea fi o inimă turistică, una din stațiunile agro-montane de top, cu sporturi de iarnă, cu sanatorii la 900 de metri, cu baze sportive și tabere școlare, ar putea contribui la PIB-ul județului destul de mult. Ar putea să devină de o sută de ori mai puternică decât este. Dar, din păcate, cu tot efortul meu, nu pot stopa hemoragia populației. Avem o șansă că se poate ajunge spre Valea Oltului pe un drum județean, dar asta nu înseamnă nimic. Comuna ar putea fi un nod rutier pe toate direcțiile, inclusiv cu Argeșul. Normal că te apucă o frustrare când știi că lucrurile cu adevărat importante nu le poți face tu”, spune primarul din Perișani.

Cele trei comune se zbat să supraviețuiască, s-au adaptat, reușind să asfalteze drumuri comunale de legătură între ele, dar oamenii pleacă. Tinerii nu vor să rămână și se mută mai aproape de locul de muncă, mare parte în Sibiu. Nu-și permit să piardă ore pe drum. Oamenii de afaceri nu vor să investească, pentru că o mașină necesită reparații după două, trei drumuri aici.

”Aici fetele nu poartă sandale sau pantofi. Din păcate. Fie s-ar murdări de praf sau de noroi”, spune hâtru un localnic.

Așadar, DN 7D face, în acest an, majoratul de când s-a născut, moșit fiind de Adrian Năstase și Mițaru sau Comănescu, nu mai știu cine a fost președintele CJ Vâlcea care l-a lepădat în neant.