Sudul Vâlcii (Mădulari, Șușani, Gușoeni, Lungești, Ștefănești) a avut venituri de 2,18 milioane lei în 2022

Am ales în acest grupaj grupul de comune care se află chiar în extremitatea sudică a Vâlcii, mare parte riverane drumul județean DJ 677 la care am adăugat Lungeștiul și satelitul Drăgășaniului, Ștefănești.

Vorbim de economie care mult timp s-a bazat pe industria extractivă, comune colectivizate și care acum se orientează pentru a identifica o economie proprie, prin valorificarea resurselor și a potențialului agricol și cel uman pe care îl posedă. Încercând cu succes și o mică zonă industrială în partea de servicii sau producție.

Mădulari

Capitală a industriei extractive, aici grupul OMV având cele mai mari active din zonă, cu o populație de 1.300 de locuitori, Mădulari strânge din venituri proprii, aproape 300 mii lei (232 lei per capita), sume pe care, edilul Daniel Dimulescu, spune că le-ar putea mări după ce va finaliza complet infrastructura de utilități din regiune.

”Cred că multă vreme, în comună s-a mers pe o inerție. Cred că 20 de ani, a fost un fel de stagnare, neexistând o strategie de viitor. De aceea, atunci când am preluat frâiele administrației a trebuit să regândim modul de lucru, să aduc o echipă care să fac proiecte și să vedem ce atragem, cum aducem forță economică, cum aducem populație nouă. Pentru că fenomenul îmbătrânirii în cazul comunelor mici este un pericol uriaș care poate duce la dispariția juridică. Noi va trebui să ne ocupăm de utilități, am scos din izolare sate, am desfăcut drumuri care pur și simplu nu mai existau fizic. Am sprijinit inițiativa privată și încercăm să ne facem o carte de vizită”, susține Daniel Dimulescu.

Calitatea vieţii, lipsa locurilor de muncă, condiţiile de locuire şi accesul la dotările publice nu reprezintă factori de atractivitate pentru cei care ar dori să se mute la țară, spune edilul.

Odată cu implementarea proiectului care a primit finanțare de la Ministerul Dezvoltării, primarul Dimulescu spune că s-au alocat fonduri pentru înființare canalizare și extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă doar în satele Dimulești și Bănțești Vale.

Actuala administrație publică locală luptă pentru a transforma și îmbunătăți calitatea vieții, iar primul pas a fost introducerea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare.

Pe Administrația fondului de Mediu, Dimulescu spune că va implementa iluminatul public iar prin PNRR, reabilitarea moderată a școlii gimnaziale și dispensarul medical

Șușani

Aproximativ 320 de mii venituri proprii (112 per capita) a reușit comuna Șușani să colecteze pe 2021, după cum estimează finanțele vâlcene.

Cu o populație de aproape 3000 de locuitori, localitatea a devenit una din cele mai cooperativizate comune din Vâlcea. Terenurile sunt majoritar arendate iar fermele mici încep să-și spună cuvântul.

Edilul Tudor Daniel Constantin vrea însă și altceva, susținând că fără o activitate industrială, bugetul nu poate să crească simțitor.

”Avem zona Beica. Acolo vrem, poate sună exagerat, dar acolo vrem să creăm un mic parc industrial. Să atragem investitori, cu precădere în producție, care să ofere locuri de muncă, să aducă plusvaloare, să ajute bugetul de stat. Vom demara cu parcuri fotovoltaice.  În Șușani a fost un maraton de investiții în infrastructură în ultimii ani, reușind să legăm comuna de județul Olt și de zona Slatinei, precum și de Vâlcea. Realizând un important culoar de tranzit. Avem utilități și cred că este momentul ca resursele să fie exploatate. Îi felicităm pe agenții privați din comumă care fac afaceri și ne dorim să își extindă afacerile să atragem alții”, susține tânărul edil din Șușani.

”În acest an lucrăm la proiecte, multe pe zona verde, avem reabilitare energetică la școli, avem în plan o stație de încărcare electrică. Ce este mai important, în  2022 vom continua investițiile. Vom  finaliza de reabilitat școlile, drumul de la Stoiculesti pe situații de urgenta. Prin PNRR mergem pe tot ce înseamnă Green Deal, programele de energie verde, panouri fotovoltaice și orice tip de industrie nepoluantă. Avem în zona islazului Râmești un parc industrial pentru investitori de 19 hectare. Mizez pe faptul că ne aflăm foarte aproape de drumul expres Craiova-Pitești.  Totodată așteptăm axele pe bugetul multi-anual al Uniunii Europene”, conchide Constantin.

Astfel în 2023 se vor reabilita căminul cultural din satul Ușurei, anvelopa sediul  primăriei Prin Anghel Saligny se reabailit rețeaua de apă și gospodăria după care vor fi reabilitați 5,4 km de drumuri.

Prin POIM,  se va realiza rețeaua de canalizare, pe strada principală în lungime de 18,5 km. Și s-a dat ordinul de începere pentru modernizarea dispensarului uman din satul Șușani și a școlii din Stoiculești.

Prin AfM urmează să se realizeze eficientizarea energetică a școlii din satul Râmești. Ira prin CNI a intrata în CTE, relizarea drumului de legătură cu Lungești

Gușoeni

Cu aproape 300 mii lei venituri proprii (228 per capita) și 1.300 de locuitori, comuna Gușoeni a demarat proiectul rețelei de gaze naturale. Proiect pentru care se zbate de ani de zile să-l implementeze.

O comună aflată în frumoasa zonă viticolă a Vâlcii, cu active industriale, cu ferme, cu potențial economic, pare că odată cu finalizarea investițiilor în gaze naturale își va găsi o cadență economică.

Creşterea nivelului de trai este principiul primarului din comuna Gușoeni, Nicolae Concioiu, deviză după care îşi pune pe agendă priorităţile. Cunoaşte problemele cu care se confruntă comunitatea şi de aceea pune bază pe reabilitarea infrastructurii şi pe existenţa unei baze materiale locale evoluate. Îl preocupă în mod direct condiţiile de locuit şi de convieţuire şi acordă importanţa cuvenită creşterii calităţii nivelului de trai al locuitorilor, printr-o administrare transparentă, pe principii sociale, economice.

Nicole Concioiu va implementa în acest an proiectele Planul Național de Investiții Anghel Saligny.

”Este vorba de înființarea a sistemului de alimentare cu apa și canalizare 17 km. Toată lumea știe că am fost păcăliți cu Master Planul județului. Unde am stat blocați aproape 10 ani, bazându-ne pe promisiuni care la un final s-au dovedit un fiasco. Un sabotaj direct la standardele de viață ale locuitorilor. Un alt proiect depus prevede asfaltarea de drumuri de interes local pe o lungime de 13.3 km”, spune Concioiu.

La Gușoeni se implementează un proiect pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a unei clădiri administrative din centrul localității, iar curând vor începe și lucrările la o sală polivalentă cu 102 locuri. Primarul Nicolae Concioiu a declarat că, prin Programul Național de Redresare și Reziliență va fi construit un bloc cu locuințe de serviciu pentru specialiști, mai ales că în cadrul Dispensarului Uman va funcționa și un cabinet de stomatologie și sunt șanse mari să avem pe viitor și un cabinet de pediatrie.Astfel că, locuințele de serviciu vor fi binevenite pentru medicii care vor profesa aici.

Comuna Gușoeni se detașează deja printr-o localitate care investește în zona verde, aici funcționează deja un parc fotovoltaic dar ambițiile primăriei nu se opresc aici, acest parc urmând să fie extins.

Ștefănești
Aproape 450 de mii lei (150 per capita) sunt veniturile proprii ale comunei Ștefănești, o comună cu puțin peste 1000 de locuitori, de multe ori fiind considerată un satelit al Drăgășaniului.
Aici a funcționat până în anii 90 uzina mecanică de armament, cumpărată de Gigi Becali, care se află acum în executare, scoasă la licitație a treia oară.
Comuna este una destul de modernă, cu multe investiții în infrastructură, cu un aport la zona viticolă și care se modernizează de la an la an.
Lungești
Și nu în ultimul rând, vorbim de cea mai dezvoltată comună din acest grup de localități   cu peste 2.800 de locuitori și cu venituri de aproape 850 de mii lei (306 per capita) estimate pentru 2022.
”Se simte acest lucru, avem o dinamică a investițiilor, se caută terenuri, comuna prinde contur ca fiind un pol de creștere și de atragere în zonă a oamenilor de afaceri. Normal că ne dorim mai mult, nu putem vorbi de autofinanțare dar această dispunere a noastră pe un loc fruntaș într-un clasament economic, ne-am dori mai sus, dar este de bun augur. Nu doar nordul este cel care se dezvoltă iată că și sudul, considerat sărac, dă semne că poate să-și găsească o direcție”, spune primarul Tiberiu Costea
Este și cea mai întinsă localitate din această parte de județ, una care face joncțiunea între Olt și Vâlcea, cu un uriaș potențial agricol, aici funcționând ferme, arende. Dar cum am spus și cu industrie.
Investițiile administrației Costea au fost decisive în ultimii ani, investiții care au schimbat radical fața localității. Majoritatea cu fonduri europene.
Pentru comuna Lungești  infrastructura de bază este deja o realitate și asigură condiții de sănătate, protecția mediului, condiții optime de trai și cel mai important, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Al doilea proiect de iluminat public. Așteaptă ordinul de ministru pentru modernizarea, amenajarea unui complex sportiv în centrul localității.
Pe CNI așteaptă în acest an, extinderea sistem de canalizare în localitate. Au început lucrările de asfaltare a drumurilor de interes local, prin Anghel Saligny.
Așteaptă ordin de ministru pentru construirea unui nou pod peste râul Mamu în punctul Tiuga.
S-a finalizat construirea de rigole betonate și podețe pe DJ 677C în satele Stănești și Lunca.
A semnat contractul pentru transpunere PUG în format GIS, prin PNRR. Și tot prin PNRR urmează reabilitarea energetică a Primăriei. A fost semnat contractul pentru digitalizarea serviciilor din localitate.
Prin AfM urmează reabilitarea școlii din Stănești Lunca precum și a școlii din satul Dumbravă.
Comuna se bucură și de o dinamică a construcțiilor, apar noi case, se eliberează certificate de urbanism, Lungeștiul poate genera un mic pol zonal economic, dacă proiectele pe care le are Tiberuiu Costea se vor implementa.

Pentru cine nu știe, comuna Lungești este unică prin cea mai lungă stradă din zona rurală a  României, dar și prin rezervațiile de liliac, ghimpe sălbatic și berze negre. Este una elegantă, cu cei mai mulți frasini și stejari seculari, iar lucrurile se mișcă, proiectele curg, comuna se schimbă de la an la an. Implementarea proiectelor primarului Tiberiu Costea, cu fonduri guvernamentale sau europene, au ridicat standardul de viață și confort al comunității.

Așadar cu 2,18 milioane de lei, zona de sud a Vâlcii păstrează acelați ritm de creștere și în 2022 ca în 2021. Dacă guvernul va semna proiectele pe Saligny, dacă edilii vor reuși să atragă investitori în industrie, în viticultură, acest pâlc de 5 comune poate avea viitor. Asta depinzând și de cum merge zona Drăgășani, municipiul de care depinde această regiune să-și găsească o cadență economică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *