Se naște un nou Municipiu în Vâlcea (Horezu, Mateești, Slătioara, Stroești, Vaideeni, Tomșani, Măldărești) cu venituri proprii de 14,6 milioane lei?

Primarul comunei Mateești spune că România nu se va ridica dacă nu investim în generația de mâine. Așadar, toate proiectele care înseamnă investiție în școală, în sport, în sănătate și care privesc copiii sunt prioritare pentru Anghelescu.

 Ultimile proiecte obținute de la Ministerul Dezvoltării vizează extinderea rețelelor de canalizare menajeră pe o lungime de 19 km și lucrări de construire poduri peste pârâul Tărâia, în punctele „La Honcioiu” și „Titi Negrea”, iar cel de-al treilea proiect vizează lucrări de refacere poduri, podețe și punți pietonale în punctele „Iriștea”, „Anghelești”, „La Enciu” și „La Iriza”.

Anghelescu a declarant că localitatea Mateesti are alimentare cu apă în lungime de 36 de kilometri, sistem ce alimentează toate satele, iar canalizare 16 kilometri, iar cu cei 19 km – extinderea care urmează a se realiza și rețeaua de canalizare acoperă toată comuna.

La capitolul drumuri, Mateeștiul are peste jumîătate din drumurile administrate, modernizate, ulițele fiind ultimile care au mai rămas de asfaltat.

De asemenea, la capitolul educație, comuna are două școli funcționale, moderne, plus o grădiniță nouă și toți elevii vor primi tablete., bază sportive, teren sintetic. Dispensarul medical a fost renovat cu fonduri locale și multe alte investiții.

Totodată, proiectele care sunt depuse și așteaptă finanțare vizează reabiliotarea sediului primăriei, proiect depus prin CNI, iar prin PNRR se vor digitaliza toate serviciile.  Primăriei. Prin AFM se vor instala în comună două stații de încărcare electrice și se va moderniza iluminatul public.

”Trebuie să privim în viitor. Drumuri, apă, canalizare le vom face, este mersul firesc al investițiilor în infrastructură. Sunt programe naționale, care mai devreme sau mai târziu vor asigura un standard de viață normal pentru fiecare localitate. Dar pentru cine facem asta, dacă nu vom avea copii, nu vom avea o generație nouă calificată, una educată și una care să aibă spirit antreprenorial? Școala este fundamentală pentru orice localitate. Produsul școlii este cel care va asigura continuitate și longevitate unei comunităși”, spune primarul Cosmin Anghelescu.

Anul în curs, Anghelescu așteaptă finanțări pe toate programele, fie europene, fie guvernamentale și spune că în câțiva ani, comuna va recupera ecartul care o desparte de restul localităților din zonă.

Este considerată una din cele mai frumoase comune vâlcene, o comună în care armonia satelor se combină cu armonia colinelor submontane, unde este așezată, drept pentru care, se află în topul localităților rurale, care atrage migrația orășenilor.

În Vâlcea, Slătioara se află între primele 10 comune după  numărul orășenilor ce își construiesc aici o locuință.

Cu peste 3.200 de locuitori, Slătioara aduce venituri de 1,2 milioane lei, dublu față de cei 600 mii lei, de anul trecut, sumă care însă se află pe un trend progresiv, dată fiind dinamica investițiilor din ultimii doi ani, de aici. Să nu uităm, în acest an, la Slătioara se va amenaja cel mai mare parc fotovoltaic din Oltenia, de peste 40 de hectare.

”Slătioara, sunt convinsă, că în foarte scurt timp își va dubla veniturile proprii, noi tindem spre o creștere a bugetului propriu pentru că este garanția că avem bani pentru investiții, pentru cofinanțare de proiecte. Cartea noastră de vizită este cunoscută deja, lumea vine aici, se caută locuri pentru afaceri, oportunități. Ritmul este unul accelerat. Stăm foarte bine la nivel demografic, nu avem o hemoragie de populatie, dimpotrivă vreu să spun că avem un tipar nou de familii, cele din clasa de mijloc,  cele care aleg comuna noastră pentru liniște, pentru natură, pentru peisaj, pentru utilități. Slătioara are potențialul care o poate propulsa în cele mai dezvoltate comune din Vâlcea”, spune primarul Camelia Romcescu.

De departe investițiile în gaze naturale și deschiderea totală pentru investiții private au fost cuvântul de ordine al administrației Romcescu. Este un adevărat galop economic această comună, care va fi capitala energiei verzi din județul Vâlcea.

Dintre toate comunele de aici, este localitatea care combină în mod echilibrat, palierul economic, cel rezidential și cel turistic, pentru că există și căteva agropensiuni funcționabile și numărul acestora este în creștere.

Drumuri, rețea de gaze, un centru economic, cel mai mare parc fotovolatic din Vâlcea, o demografie care crește anual, Slătioara a atras peste 3000 de turiști în 2023, dublu față de 2022, numărul pensiunilor fiind în creștere, chiar recent a mai fost inaugurată o structură nouă de cazare.

”Se vine la Slătioara, anul trecut numărul autorizațiilor de case a crescut. La fel și autorizațiile pe parte economică. Semn că localitatea este una consacrată drept destinație atât pentru locuire, turism precum și afaceri. Noi, autoritățile locale trebuie să ținem pasul cu așteptările. Chiar pe 1 ianuarie am depus un nou proeict pentru drumuri, cu fonduri europene, pe AFIR. Continuăm și investițiile cu fonduri guvernamentale, pe Anghel Saligny, ne refrim la drumuri, sala polivalentă este în grafic. Și am semnat tot cu fonduri europene, centrul de zi, de asistență și recuperare cu echipă mobilă”, susține Camelia Romcescu, edilul localității.

De altfel, anul 2024, pentru Camelia Romcescu înseamnă dezvoltarea localității, accederea ei în primele 10 ale Vâlcii, ca venituri proprii, consolidarea ca destinație de vacanță, destinație turistică și un pol important în această parte de județ.

De departe, comuna Slătioara poate fi dată exemplu pentru ceea ce înseamnă să construiești de la zero un parc social-economic într-o zonă, unde în urmă cu zece ani nu era nimic. Slătioara este și o localitate model pentru cei care au abandonat orașul fiind analizată într-un amplu program viața la țară, fiind destinația din Oltenia de sub Munte care a atras cei mai mulți orășeni în ultimii trei ani.

Ultima localitate după Mălaia, atestată drept stațiune turistică, Vaideeni este deja o marcă la nivel național, fiind comuna care prezintă admirabil sinteza dintre Oltenia de sub Munte și spiritul transilvan al Mărginimii Sibiului. 

Este porvestea de succes a păstorilor din Transilvania care au oferit Țării de sub Munte, caracterul, tradițiile, viața, sacrificiile, patrimoniu. Aceștia sunt vaideenarii sau vaideenenii Vâlcii.

Cu venituri proprii de 1,7 milioane lei, dublu față de cifra  850 mii lei de anul trecut și cu aproape 4.000 de locuitori, comuna Vaideeni este un nucleu turistic care treptat se substituie tradiției păstoritului.  Este una din cele mai moderne localități vâlcene, care are proiecte masive în această industrie a turismului.

”Din păcate, tradiția păstoritului este în declin și nu doar la noi, ci în toată țara. Dar, turismul structurat și centrat pe acest fundament combinat cu o industrie zootehnică devine încet o axă pe care comuna noastră se dezvoltă. Vaideeniul este un brand, la care s-a muncit ani întregi, avem o identitate a noastră, lucrăm pentru a promova foarte bine, tot ce ține de zonă. Investițiile noastre în infrastructură dau roade. Sper să implementăm cât mai rapid microstațiunea Ursu -Ursulețul (…) Astăzi, 14 februarie 2024, este o zi importantă atât pentru mine, cât și pentru comunitatea noastră, și vreau să o împărtășesc cu dumneavoastră. Am fost invitat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, unde, în prezența secretarului de stat Marcel-Alexandru Stoica am semnat două proiecte de un interes major pentru localitate: “Asfaltare străzi de interes local în comuna Vaideeni, județul Vâlcea” și “Asfaltare DC137 și DS Băluțarilor în comuna Vaideeni, județul Vâlcea”. Aceste proiecte sunt finanțate prin Programul Național de Investiții “Anghel Saligny”. Sper ca în perioada următoare să vin cu alte vești bune și să continuăm astfel dezvoltarea comunei noastre. ”, menționează primarul Daniel Băluță.

De altfel, din Vaideeni pleacă două drumuri absolut unice în Vâlcea, drumuri montane pe Valea Luncavățului și pe Valea Cernei al căror potențial este prea puțin valorificat. Asta înseamnă cascade, chei, peșteri, locuri de camping, trasee care urcă până pe platoul la 2000 de metri.

La Vaideeni în acest an încep lucrările la rețeaua de gaze naturale și reabilitarea drumurilor, atât prin Anghel Saligny cât și prin CNI, spune primarul Daniel Băluță.

”Anul 2024 poate fi considerat un an de cotitură pentru economia localității noastre. Rețeaua de gaze naturale dar și modernizarea completă a infrastructurii rutiere înseamnă o schimbare radicală a modului prin care pot fi atrase noi investiții în turism. Trebuie să consolidăm această zonă din bugetul nostru de venituri proprii la care se adaugă mici afaceri locale din industria agro-zootehnică. Pentru acest an avem proiectul sălii polivalente, precum modernizarea școlii gimnazialae, eficientizare energetică și extindere cu un nou corp. Avem eficientizare energetică prin PNRR la școala de la Cerna și la căminul cultural din Marița. Tot anul 2024 înseamnă extinderea sistemului camerelor de supraveghere și implementarea TIC. Am depus proiectul pentru parcul fotovoltaic”, spune primarul Daniel Băluță.

Vaideeniul este o comună care se întinde între două râuri gemene – Cerna și Luncavăț, și care coboară armonios de la 2000 de metri până spre frumoasa zonă subalpină. O comună care are în față un deceniu de provocări, în care, edilul Daniel Băluță, susține că Vaideeniul va deveni un pol economic și turistic în această parte de județ.

De altfel în noul PUG al comunei aflat în dezbatere publică sunt incluse 100 de hectare de intravilan care însemană construcții case, pensiuni, mici afaceri agro-industriale, un set de investiții care vor contribui la dezvoltarea Vaideeniului.

 

Cu venituri proprii de aproximativ 872 mii lei, dublu față de cei  400 mii lei de anul trecut, localitatea de 2000 de locuitori care se învecinează la est cu Horezu este o localitate cu specific turistic. Aici funcționează mai multe obiective și structuri de cazare. Este localitatea cu o destinație boutique, una care a candidat la titlul de destinația anului în 2023.

Este considerată un cartier al Horezului, cu care își împarte terenurile optime pentru investiții. De altfel întreaga economie a comunei este legată cu totul de orașul Horezu, fiind într-o deplină dependență.

Comuna beneficiază și de o zonă bogată în patrimoniu, fiind o veche așezare medievală, construită în jurul feudei lui Tudor Măldar, fost căpitan în armata lui Mihai Viteazu. Și tot aici, se află celebrul ansamblul al culelor, construcții tipice, boierimii din Oltenia de sub munte.

Cu aproape  700 mii venituri propriii în creștere față de cei 400 mii lei de anul trecut și aproximativ  3500 de locuitori, comuna vâlceană, denumită drept capitală a mierii, este cunoscută de secole drept, zona cu cei mai mulți apicultori din țară.

Mierea de la Tomșani se vindea în secolul XIX în târgurile din Veneția, Trieste și Milano iar ceara de aici, era direct achiziționată de Vatican.

Așadar cu o istorie economică în spate, Tomșaniul din prezent se dezvoltă pe două paliere principale, rezidențial și economic. Aici există locuințe noi, comuna beneficiind de o infrastructură optimă și standarde de viață căutate de cei care vor o casă la țară.

” Avem terenuri și așteptăm pe cei care vor să dezvolte aici afaceri, industrie, servicii, agro-industrie. Așa cum avem deja primul parc fotovoltaic privat în zonă.  În acest an vor demara marile proiecte pe progame naționale și guvernamentale. Mă refer la progrmaul de asfaltare drumuri, la proiectele de reabilitarea școli. Dar asta este partea noastră, a administrației și nu e suficient. Pentru ca o localitate să dea înainte să asigure un nivel de trai, un buget consistent, locuri de muncă, așa cum am precizat, este nevoie de investitori privați. Care fie să facă o pensiune, fie o mică făbricuță, o fermă bio, orice afacere care să genereze plusvaloare. Suntem aproape de Horezu și asta spun eu că este un avantaj. În acest sens, am demarat o amplă operațiune de intabulare și cadastrare a terenurilor pe care le deține primăria. Pentru a avea pământ de oferit, fie prin concesiune, prin închiriere”, spune Andrei.

Primarul Nicolae Andrei va scoate la licitație două mari proiecte extrem de vitale pentru comuna Tomșani – asfaltarea drumurilor și înființarea rețelei de gaze, ambele utilități primind finanțare de la guvern prin Programul Anghel Saligny.

”Treptat așezăm lucrurile pe făgașul normal, oferind un plus de confort și transformând comuna noastră într-una atractivă pentru investiții. Prin modenrizarea infrastructurii de drumuri, prin realizarea rețelei de gze naturale se va stopa hemoragia demografică și vom trece în etapa a doua de consolidare a localității noastre drept una în care să se mute oamenii, să apară dezvoltatorii de afaceri”, spune Nicolae Andrei.

În acest an se vor asfalta din bugetul local alte 4 drumuri mari care fac legătură între sate, se va reabilita Școala din Foleștii de Sus și se vor monta mai multe stații electrice de încărcare. La care se va adăuga și un microbuz electric școlar.

Totodată Nicolae Andrei, precizează că va depune documentații și pentru fonduri europene, prin AFIR pentru a completa infrastructura de drumuri.

Cu 2.600 de locuitori, comuna reușește să strângă la bugetul propriu venituri de aproximativ 1 milion de elei, dublu raportat la cei 550 de mii de lei, din mica industrie locală, din zona agro și a unei populații destul de înstărite.

Localitatea este una care se pretează la investiții, primarul Toma Ciolacu spune că vrea ca localitate să aibă o carte de vizită.

Îmbunătăţirea socio-economică a unei comunități presupune existența unei infrastructuri de bază și utilități, astfel încât oamenii să nu simtă mari diferențe între urban și rural. În opinia primarului din Stroești, Toma Ciolacu, ”fiecare ales local își dorește pentru localitatea sa să asigure condiții optime de trai și dezvoltare economică.” Iar acest lucru se observă la tot pasul în această comună care a încheiat anul 2020 cu multe realizări.  Drumuri asfaltate, instituții reabilitate, extinderi rețele de apă, plus alte obiective au ridicat standardul de trai al comunității.

În 2024 se va finaliza extinderea rețelei de canalizare, construirea de trotuare, iluminatul public și va continua programul de asfaltare drumuri. Este o localitate care știe să-și conserve bine trecutul dar și să fie deschisă la prezentul economic.

Cu peste 7,6 milioane lei în creștere masivă față de 6,2 milioane lei și o populație oficială de aproximativ 7000 de locuitori, orașul devenit  stațiune de interes național, Horezu este al treilea cel mai dezvoltat oraș din Vâlcea, independent financiar și cu ample perspective de dezvoltare, mai ales odată cu implementarea rețelei de gaze naturale și a rețelei electrice în micro-stațiunea Vârful Roman.

Când auzim „Horezu”, ne gândim automat la ceramica populară deja celebră. Dar în afară de asta, potențialul pe care îl are orașul este încă neexploatat la adevărata sa valoare. Un lucru este însă destul de clar: a reușit să atragă bani europeni, ca să înceapă să se dezvolte de undeva.

Chiar dacă în acte orașul are o populație stabilă de 7000 de locuitori, în realitate, dacă adaugăm numărul turiștilor, numărul celor care tranzitează, care rămân temporar în Horezu, sare bine de 10.000.

Orașul păstrează un centru istoric  redat circuitului turistic și urban, are în portofoliu două monumente UNESCO, deține o microstațiune la 1600 metri altitudine, un spital modern și dotat cu aparatură medicală modernă, un liceu, cel mai mare din județ, școli și grădinițe, parcuri și cel mai mare număr de IMM-uri pe cap de locuitor. Plus un parc industrial care crește anual în zona Treapt. Dar și cu extindere imobiliar economică spre est.

Mai mult în acest an sunt șanse să intre în execuție centura orașului Horezu și să avem o zonă metropolitană funcțională.

Este așadar cel mai dinamic oraș din Vâlcea, care combină reușit toate domeniile economiei – turism, industrie, servicii.

orașul Horezu își va înființa Serviciul Public de Transport în comun, odată cu achiziția autobuzelor electrice. Prin PNRR. Și tot prin acest program se vor construi primele 5 blocuri în Horezu, primele după 34 de ani.

Zona Metroplitană Horezu își propune să devină al doilea pol economic de dezvoltare în județul Vâlcea, după cum susține primarul Nicolae Sărdărescu.

”Este un pas făcut pentru a consacra această zonă, aflată în plin proces de dezvoltare. Toate cele trei localități au punct comun, la nivel de turism, au zone predispuse la investiții, au potențial de creștere și pot categoric deveni al doilea motor urban și economic al Vâlcii. Vom gândi proiecte de dezvoltare împreună, ne axăm pe atragerea de cât mai multe fonduri europene, pentru a diversifica oferta locurilor de muncă, numărul locurilor de muncă, atragerea de populație și peste 1000 de agenți economici în zonă”, spune primarul din Horezu.

Astfel cu venituri de 14,6 milioane lei, în cretere cu 55% față de 9,4 milioane lei de anul trecut, ”Țara Horezului”, frumoasa depresiune a Vâlcii, pe care francezii au definit-o drept destinație de excelență se conturează clar ca una din cele mai dezvoltate zone a județului. Poate oricând face parte din mapa pe care oamenii de afaceri ar trebui să o aibă în vedere atunci când doresc să dezvolte o afacere. Aici este și resursa umană și o zonă care absoarbe fonduri.