Schitul Fedeleşoiu a fost loc de pelerinaj de Înalţarea Domnului

Biserica Ortodoxă a sărbătorit Înălțarea Domnului joi, la 40 de zile de la Paști. Tot atunci este sărbătorită și Ziua Eroilor.

Sărbătoarea Înălţării a fost proclamată prin lege Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională

Cu ocazia zilei eroilor, Primaia Dăeşti împreună cu cetăţenii din comună, respectând distanţa legală, au depus coroane de flori la  Monument de la schitul din Fedeleşoiu, şi de la Biserica Sfantul Nicolae Daesti, ridicată în cinstea eroilori căzuţi pe câmpul de luptă pentru eliberarea României. .Mai mulţi preoţi au ţinut o slujbă de pomenire acestor eroi căzuţi la datorie.

Puţină lume ştie că Schitul Fedeleşoiu din localitatea vâlceană Dăeşti, ctitorie voievodală din secolul al XV-lea a fost închisoare medivală pentru femei şi este în pezent unul din cele mai frumoase repere turistice pe Drumul Mănăstirilor Olteniei de Sub Munte şi pe Valea Oltului.

„Este unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din Ţara Românească, apărut odată cu localitatea Dăeşti. De fapt, istoria acestui lăcaş de cult porneşte împreună cu schitul Ostrov din Călimăneşti, Fedeleşoiu devenind o anexă a acestei stăreţii. Pentru comuna Dăeşti, includerea acestui ansamblu monahal tip cetate, de pe malul Oltului, în Drumul Turistic al Mănăstirilor Olteniei de Sub Munte, înseamnă dezvoltarea unei noi axe turistice, pe lângă dimensiunea agro-turistică deja existentă. Particularitatea acestui schit este dată şi de faptul că fundaţia şi cărămida acestei ctitorii sunt realizate din cărămizile romane ale castrului din Rădăcineşti”, spune George Popolan.

Schitul este inclus în circuitul turistic Drumul Mănăstirilor Olteniei de Sub Munte, un traseu care porneşte de la Mănăstirea Turnu şi duce până la Hurezi.
În Evul Mediu, în zona chiliilor a funcţionat, timp de o jumătate de secol, o închisoare pentru femei, până ce Grigore Ghica Voievod a reconfigurat ansamblul monahal, dându-i aspectul care poate fi văzut şi în prezent.

Construcţia actualei biserici de la Fedeleşoiu a fost începută de Grigore Ghica Voievod în anul 1673 şi terminată de Mitropolitul Varlaam în anul 1700. Lucrările de ridicare a bisericii se continuă şi sub domnia lui Constantin Brâncoveanu. Piatra şi cărămida de construcţie de la aceasta biserică au fost aduse din ruinele castrului roman de la Rădăcineşti. Ansamblul monahal cuprinde Biserica Sfinţii Apostoli Petre şi Pavel, casa stăreţiei, ruinele chiliilor în care trăiau măicuţele şi turnul clopotniţei. Biserica a fost înconjurată de o incintă care conferă ansamblului aspectul de cetate.

AP