Respect locuitorilor din Brezoi, respect turiștilor din Brezoi, respect Miță Mugescu. Mai venim!
Fenomenul Brezoi.
Și asta în 7 ani. Nu pare puțin, nici mult dar este exact durata de timp până când un proiect dă în pârg. Asta se întâmplâ atunci când toate planetele se aliniază: seriozitate, responsabilitate, implicare, investiții, muncă, marketing, receptivitate, ambiție, idealism, muncă.
Acestea sunt ingredientele unei rețete de succes care a făcut ca Vâlcea să poată oferi calitate. Înseamnă nopți nedormite, înseamnă să strângi din dinți, să te enervezi, să pui pasiune în ceea ce faci. Mihai Răzvan Mugescu. Miță, cârciumarul, rockerul, căposul, nebunul, spuneți-i cum cum vreți dar el este vinovatul pentru care despre Vâlcea și Brezoi se vorbește azi pe toate canalele, în media națională, la bere, între prieteni, în lumea culturală, a muzicii.
Să vezi o mare de corturi, de rulote pe o suprafață de 4 km pătrați, pe un câmp care nu se mai termină, să vezi mașini din toată țara, să aduni 7000 de oameni într-o tabără muzical-culturală, să aduci într-un oraș de 5.000 de suflete, dublul lui ca populație, să aduni la un loc medici, arhitecți, ingineri, profesori, muncitori, juriști, corporatiști, free-lanceri, toate categoriile profesionale, de la sudor la universitar, unite doar printr-un aspect, muzica, este bine. Și asta să o faci în Vâlcea. Asta e minunat!
Au trecut 7 ani de când în parcul central din Brezoi, în urma unei idei banale, aruncate într-o discuție amicală la primăria din oraș, un nebun idealist a pus-o în practică. O provocare traversată cu emoții dar cu succes. Să aduni 1.200 de oameni, în doar 3 luni de promovare, la un festival de blues. Și de aici, totul s-a rostogolit din ce în ce spre mai bine. S-a plecat la drum cu mic vas de croazieră.
Acum un Titanic navighează pe harta României la Brezoi. Cu răbdare și cu, repetăm, ambiție și muncă.
Azi Brezoiul este capitala evenimentelor. Festival de Rock, abia încheiat, concerte ale unor formații de top din România, în cadrul unor tabere muzicale, de cercetași, tabere de chitară, festival folk, regina Festivalurilor din România, acest Open Air Blues și multe altele, care se comsolidează în tabăra de la Brezoi, arată unde duce profesionalismul, autodepășirea.
Iar Brezoiul tot a pus osul la treabă. Populația de aici a înțeles că s-a ajuns undeva unde trebuie menținută ștacheta. Nu mare mi-a fost bucuria, ci foarte mare, atunci când am întâlnit brezoieni pe care îi știu de o viață, care îmi spuneau cu mândrie că au lucrat la amenajarea acestui campus. Băieți de pe șantiere, oameni de ispravă. Sunt brezoieni care și-au deschis casele, curțile, camerele pentru acești turiști. Pentru că spun ei, brezoienii, ”Aceștia sunt turiști cu dichis care nu fac mizerie, nu sparg geamuri pe ritm de manele, nu aruncă resturi de mâncare și când pleacă fac și curățenie”. Cum să nu vrei astfel de turiști în casa ta.
Brezoienii au fost la înălțime. Este un oraș care zâmbește de sus la restul localităților vâlcene și vrea mai multe astfel de evenimente. Brezoienii au devenit fuduli și pe bună dreptate. Eu vor ca orașul să fie străbătut de ”ciudații ăia cu plete” care vorbesc civilizat, zâmbesc și salută în magazine, pe stradă. Brezoienii au devenit fuduli și bravo lor, merită asta.
S-a terminat în acest week-end preludiul unei veri magice. A fost Biker for Humanity, un festival de rock, în urma căruia la Brezoi se va contrui un mare centru socio-cultural pentru copiii defavorizați. Aceștia vor veni în tabere, vor învăța să cânte, la diferite instrumente, se vor distra, vor socializa, va fi bine.
În concluzie, am spus, mai în glumă mai în serios, la Brezoi a apărut o nouă limbă: brezoieza. Un dialiect care sună bine, este o limbă civilizată, din ramura limbilor europene, cu o gramatică stilizată și care se învață rapid.