Primii sirieni din România au ajuns la Vâlcea şi chiar au realizat ceva

Numai că asta s-a întâmplat în anii 135 – 138 în Dacia Romană, în timpul împăratului Hadrian, când au construit o serie de fortificaţii (castre) şi terme ce făceau parte din Limes Alutan, graniţa estică a imperiului.

Printre aceste castre construite de arcaşii sirieni se numără cel puţin două – Arutela şi Rădăcineşti.

Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat între localitățile Păușa și Căciulata, în punctul „Poiana Bivolari”, lângă orașul Călimănești, fiind trecut în lista monumentelor istorice din 2004, datând din epoca romană – anii 137–138 d.C.. Construcția se găsește pe malul stâng al Oltului, în vecinătatea Mănăstirii Cozia și în ambianța complexului hidroenergetic Turnu.

Datarea s-a făcut pe baza unei inscripții (descoperită în dublu exemplar în fața a două dintre porțile castrului), din care rezultă că acesta a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de către un detașament de arcași sirieni (Suri Sagittari), în anul 138, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator și guvernator militar al Daciei Inferior. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220–223 d.C..

Castrul de la Rădăcineşti, ridicat tot de sirieni, era la 11 km spre răsărit de Olt şi la capătul unei largi văi ce comunică cu bazinul Titeştilor. Misiunea lagărului era asemănătoare cu a celui de la Titeşti. Castrul (mai tot acoperit, în prezent, de case şi ogoare) se găseşte la nord de pârâul Fântânii, în drumul Titeştilor. N-a fost deloc săpat, însă forma lui se poate recunoaşte uşor pe teren, fiind pătrat (75 x 75 m) şi la colţuri cu turnuri trapezoidale, mult proeminente faţă de frontul zidului. Această arhitectură concordă cu epoca lui Hadrian, când ştim, din inscripţii, că s-a ridicat castrul, în anul 138 e. n., de Suri sagittari (CIL, III, 12604 şi 12605). Un fragment dintr-o inscripţie pe piatră, recent descoperit în ruinele pretoriului, poartă o dedicaţie adusă tot lui Hadrian şi ar putea fi pusă în legătură cu construcţia acelei clădiri (SE, 511). În ceea ce priveşte forma turnurilor de la colţuri, ea se aseamănă cu cele de la Bivolari şi Copăceni, construite tot de Hadrian. La o depărtare de 40 de metri spre sud, se afla lângă lagăr o instalaţie termală considerată greşit de Polonic a fi casa comandantului.”  (Ionel Cioabă)

Acest castru roman a avut o soartă crudă. Comuniștii au ridicat, pe ruinele lui, Căminul Cultural din Rădăcinești. Astfel, trei sferturi din fortificațiile romane sunt în prezent sub cămin, iar un sfert în curte la tanti Maria, ca niște ziduri de apărare. Tanti Maria ar fi fericită să fie pusă în valoare ‘cetatea’. Castrul stă, deocamdată, sub fânar, iar în spate, în grădină, zona pretoriană desparte trifoiul de livadă. Castrul din Rădăcinești, ridicat pe un piemont, înconjurat de trei râpe, se află pe drumul vechi spre Ardeal.

Aşadar, arcaşii sirieni care au călcat pentru prima dată pământul de azi al judeţului au lăsat adevărate edificii – castre şi terme.

AP