Olăritul din Lungești, o tradiție, aflată din păcate, pe cale de dispariție

Olăritul este meșteșugul care s-a păstrat din tată-n fiu, de-a lungul timpului, ca fiind zestrea cea mai de preț a Lungeștiului.

Îndeletnicirea s-a răspândit între oameni, mulți dintre ei devenind chiar adevărați artiști, din mainile lor lutul căpătând forme variate ca formă, mărime și culoare. La început, oalele, străchinile, ulcioarele au fost întrebuințate ca nevoi, în propriile gospodării, dar mai apoi, vasele au căpătat calități artistice, altfel decât cele realizate de alți olari, din alte locuri ale țării.

Motivul ornamental cel mai frecvent folosit de olarii din Lungești, de aceşti artişti ai ceramicii din păcate puţin cunoscuţi, este linia în zig-zag, precum şi motivul valului zgâriat cu o unealtă special concepută.

Primarul Costea spune că ”încă din anul 1908, când a avut loc primul concurs de olărit pe țară, un meșter olar, de-al nostru, din Lungești, Constantin Badea a participat și a avut rezultate foarte bune, iar în data de 10 iunie, 1979, în poiana din fața căminului cultural din satul Lungești, a avut loc prima ediție a sărbătorii zilei Olarului. În decursul anilor, această manifestare locală a devenit o manifestare de suflet a comunei, desfăşurându-se, an de an, cu excepția anului 2020, din cauza pandemiei, fie în centrul civic al localităţii, fie în pădurea Răcoasa, la ea participând cetăţeni din comunele limitrofe, din judeţ şi chiar din alte judeţe.

Familia Dogaru este singura din Lungești care se luptă să păstreze tradiția olăritului din această zonă, cunoscută încă din antichitate și care până în 1989 număra nu mai puțin de 100 de meșteri olari.

“Când spui olărit la Vâlcea te referi la trei mari centre de ceramică — Horezu, Vlădești și Lungești. Din păcate, dacă în Horezu s-a reușit cu bine menținerea acestei tradiții vechi de peste două mii de ani, la Vlădești și la Lungești această artă este din ce în ce mai rară și dacă nu se va face nimic, sunt șanse ca aceasta să rămână o aminitre”, spune primarul din Lungești, Tiberiu Costea.

De altfel, singura familie care se luptă pentru a duce mai departe zestrea trecutului la Lungești este familia meșterului olar Dogaru, unde soții Mihai și Iulia au investit, după cum spun, “o avere în atelierul casei”.

“Nu știu câtă lume cunoaște faptul că lutul de Lungești este cel mai rezistent la ardere. Spre deosebire de lutul de Horezu, acesta rezistă la temperaturi de peste 1000 de grade. O oală de sarmale făcută din lut de Lungești ține mai mult decât în altă parte. Nu avem plumb. Este mai mult plăcere decât afacere, dar este o muncă de dimineața până seara și un proces extrem de complex, de la alesul pământului, până la modelare, coacere sau colorarea acestuia”, spune meșterul Dogaru.

Familia Dogaru lucrează mai mult pentru comenzi și s-ar bucura dacă elevii de la școală ar dori să învețe aceste taine.