O uriaşă cetate romană este de negăsit! Cetatea Fantomă a Împăratului Galerius – RUSIDAVA – este visul oricărui arheolog din România
Rusidava. O cetatea care a ţesut cel puţin în ultima sută de ani atâtea mistere. Ea fiind de negăsit. Hărţile vechi, cele ale Imperiului Roman indică Rusidava, unde este actualul municipiu Drăgăşani. Însă…ea nu a fost descoperită, oficial.
Dar istoria Rusidavei este una imperială, în Rusidava a trăit viitorul împarat roman Galerius care a stat doi ani ascuns. Înainte de a fi numit de Diocleţian în demnitatea de Caesar, Galerius Valerius Maximianus a fost ţinta unor intrigi ai adversarilor săi şi temându-se de viata lui a luat calea Daciei.
Mama lui Galerius era de origine dacă născuta în Romula. Această aşezare a cărui nume este diminutiv de la Roma, adica Mica Roma a fost un oraş roman dezvoltat pe locul unei mai vechi localitati dacice numita Malva si pe care arheologii l-au identificat pe teritoriul de azi al satului Resca (judetul Olt).
In fiecare dimineata de vara, la vremea cand roua proaspata saruta iarba, Galerius iesea din casa in care se ascundea, pentru a face o plimbare solitara, in timp ce se ruga zeilor sa ii schimbe soarta. Oamenii de rand nu au stiut niciodata cine este personajul misterios, care se plimba in fiecare dimineata prin iarba cu roua. Stiau doar ca este un mare ,,domn”, ratacit temporar pe plaiurile Rusidavei. ,,In fiecare dimineata, viitorul imparat pleca dinspre actuala ferma, locul unde isi avea ascunzatoarea, strabatand strada Avram Iancu, drumul parcurs de acesta ramanand in memoria localnicilor drept ,,Calea Domnului de Roua”, un traseu pe parcursul caruia, fiecare pas semnifica o revenire in istoria neamului!”, povesteste cu vocea unui impatimit de istorie, doctorul Valerian Dinculescu, dragasanean get-beget. Datorita prezentei viitorului imparat Galerius in castrul Rusidava, vreme de peste o mie de ani, orasul s-a numit „Cetatea Domnului de Roua”.
Dar unde este Rusidava…?
Rusidava era in perioada cuceririi romane o cetate cu peste 3000 de locuitori, avea terme, apeducte, un pod peste raul Olt, case, drumuri. Cetatea avea fortificatii, un comandament si o parte din legiune. La care, evident, se adaugau localnicii.
Rusidava era port la Olt, aici opreau ambarcatiunile care veneau incarcate cu sare sau cu lemn de tisa, aici erau opriti bustenii adusi de apa. Romanii amenajasera doua rute de transport: Rusidava Buridava si Balcesti Gradistea spre Horezu, o activitate comerciala intensa se desfasura deci in zona.
Dar dupa retragerea aureliana si dupa ce daco-romanii au parasit orasele, Rusidava a disparut. Poate ca a fost distrusa de valurile migratoare sau poate ca localitatea a pierit inghitita de Olt. Astazi Rusidava exista doar in documente dar nu si in realitate. Ruinele sale sunt de negasit. O mare provocare pentru arheologi.
Undeva la mijlocul secolului trecut, s-a crezut ca Rusidava a fost descoperita. Lucrandu-se la fundatia unor locuinte din cartierul dragasenean Momotesti, au fost scoase la iveala ruine romane. Parea ca, in sfarsit, s-a facut marea descoperire. Deziluzie insa, a fost vorba doar de un castru, un fort roman, Rusidava ramanand pe mai departe, o fantoma.
Odata falnica Cetate a Rusidavei este undeva pe acolo, in zona Dragasani, dar nu se lasa inca descoperita…Sau poate ca unii au dreptate presupunand ca atunci cand s-a lucrat la barajul Dragasani, situl a fost acoperit de apa. O poveste spune ca o echipa a TCH-ului, care lucra la amenajarea lacului de acumulare, ar fi descoperit, cu o cuva de excavator, o incinta romana, cu oale de lut si cu foarte multi bani. Lucrarile au fost atunci sistate timp de trei zile, dupa care s-a continuat treaba. O echipa de la Bucuresti a fost prezenta aici, dar securitatea a dat ordin sa se inceteze cu cercetarile, pentru ca erau niste grafice si un cincinal de respectat. Daca ar fi asa, atunci Rusidava este acolo, sub apele lacului de acumulare, asta inseamnand ca acolo va ramane definitiv.
Dar poate cine stie si asta este doar o poveste si odata printre vii se va ivi vreo urma a Cetatii Rusidavei…
Liviu POPESCU
