O mare companie vâlceană, cu capital românesc, în clasamentul fondurilor europene prin PNRR (82,3 milioane euro)

În topul 100 al „destinatarilor finali” de fonduri europene alocate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) figurează o singură companie privată cu capital românesc, restul fiind beneficiari publici, printre care primării, companii de stat, regii autonome, servicii speciale, cum sunt SRI și STS, dar și o firmă privată cu capital străin.

 

Chimcomplex Borzești, companie controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza (53 de ani), a intrat pe locul 34 în Top 100 destinatari finali de fonduri europene PNRR, cu un contract în valoare de 82,3 milioane de euro. Este vorba de finanțări prin componenta PNRR C6. Energie – I3, investiția „Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci”.

Chimcomplex este principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune, fiind o companie strategică pentru economia românească, înființată în 1954 la Borzești, Onești. Chimcomplex administrează în prezent cel mai mare combinat de produse chimice, cu  două platforme industriale la Onești și Râmnicu Vâlcea (fostele active ale Oltchim).

 

În anul 2022 Chimcomplex a înregistrat venituri totale din exploatare de 2,38 miliarde de lei și profit net de 266 milioane lei, cu un număr mediu de 1688 de angajați. Chimcomplex Borzești este deținută de CRC Alchemy Holding cu 85% din acțiuni și de Statul Român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cu 8,9%. Restul capitalului social, de aproximativ 5%, este deținut de persoane juridice și fizice.

Avocat de profesie, Ștefan Vuza a preluat Chimcomplex Borzești începînd cu anul 2003. În 2018, el a cumpărat și activele viabile ale combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, care intrase în insolvență. Vuza este absolvent al Școlii Militare și ASE – Relații Economice Internaționale; Finanțe – Bănci și licențiat în Științe Juridice la Facultatea de Drept – Universitatea București. Are 3 mastere în: Tranzacții Economice Internaționale, Psihologie Industrială și Organizațională și Științe Politice și un doctorat în economie la Universitatea Babeș Bolyai, Cluj – Napoca, conform descrierii de pe site-ul Chimcomplex.

În topul destinatarilor finali care primesc cel mai mare cuantum al finanțării pentru implementarea măsurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, mai figurează o companie privată, dar cu capital străin. Firma Copper Beech Urban SRL a intrat pe locul 85 în Top 100 PNRR, cu un contract de finanțare de aproape 15 milioane de euro. Banii europeni vin prin componenta PNRR C6. Energie – I1, investiția „Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile”.

 

Copper Beech Urban SRL are ca obiect principal de activitate Productia de energie electrică (3511). Compania din România este controlată de Dinesh Dhamija, un om de afaceri britanico-indian, născut în Australia, rezident în Elveția, conform informațiilor de pe Termene.ro și Wikipedia. În vârstă de 73 de ani, el a fost europarlamentar din partea Partidului Liberal Democrat din Marea Britanie, în perioada 2019-2020, până când Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană.

În anul 2022, firma Copper Beech Urban SRL a avut venituri de 240.000 de lei și profit de 179.000 de lei și niciun angajat, conform datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor.

În rest, în topul 100 al destinatarilor finali care primesc cel mai mare cuantum al finanțării PNRR figurează o serie întreagă de companii de stat și instituții publice.

 

Compania de transport public feroviar CFR primește cei mai mulți bani din PNRR-ul României. CN CFR SA figurează îm top cu 2,8 miliarde de euro, prin 8 contracte de finanțare, toate pe componenta PNRR C4. Transport sustenabil – I1 – Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare. Asta nu înseamnă neapărat că aceste 8 finanțări obșinute sunt singurele pentru CFR, dar cele 8 au intrat în Top 100 PNRR.

Pe locul al doilea vine CNAIR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere), tot cu 8 contracte de finanțare, de 2,72 miliarde de euro, pe componenta PNRR C4. Transport sustenabil – I3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.

Și Serviciul Român de Informații (SRI) a intrat în Top 100 destinatari finali de fonduri PNRR, pe locul 29, cu un contract de finanțare ăn valoare de 100 de milioane de euro, pe componenta C7. Transformare digitală – I12 –  Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) apare în top cu 3 contracte de finanțare, în valoare totală de aproape 70 de milioane de euro, din care unu este derulat în parteneriat cu un alt serviciu special, Serviciul de Pază și Protecție (SPP). E vorba de proiecte privind „Dezvoltarea sistemelor de securitate pentru protecția spectrului guvernamental”, „Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România” și „Monitorizarea și implementarea planului”. De menționat aici că STS a dezvoltat platformele electronice pentru accesarea și gestionarea fondurilor europene și naționale, inclusiv portalul PNRR.

Pe lista „destinatarilor finali” de fonduri europene PNRR mai apar și instituții și organizații europene, cum sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, însă acestea primesc banii pentru a-i da mai departe unor beneficiari din România. De exemplu, apare aici și suma de 400 de milioane de euro pentru Fondul European de Investiții, dar acești bani constituie, de fapt, un fond al fondurilor, prin care se vor constitui 20 de fonduri de investiții private, care, la rândul lor, vor investi în companii.

Topul realizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) reflectă situația de la data de 9 octombrie 2023, care se va schimba pe măsură ce PNRR avansează.

Valoarea totală a primelor 100 de contracte de finanțare PNRR depășește 11,2 miliarde de euro. Reamintim că prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a primit, până acum, de la Comisia Europeană, o sumă totală de peste 9 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, prin avans și două tranșe aprobate.