Număr crescut de turiştii în „staţiunea” vâlceană a Costeştiului

Localitatea Costeşti a avut un număr record de turişti în această vară, cele 6 pensiuni având locurile rezervate pentru tot sezonul iar foarte mulţi au optat pentru cort pe cheile Bistriţei, Costeştiului sau mai sus spre platoul alpin.

„Sincer chiar dacă vremea nu a fost una de vară, cred că a fost cel mai ploios anotimp din ultimii 10 ani, Costeştiul a fost căutat de turişti. Mai mulţi decât în anii anteriori şi au fost chiar şi turişti străini. Gradul de ocupare al pensiunilor a fost maxim şi multă lume a campat în munte, pe valea celor 2 râuri. Sunt unii care vin regulat aici. Deci cererea este mare şi în acest sens vreau să spun că avem deja 2-3 cereri pentru construcţia de pensiuni. O astfel de structură hotelieră va fi ridicată, după aprobarea PUG-ului chiar pe Drumul Mănăstirilor, în Pietreni”, spune primarul Toma Peştereanu

Acest drum este deja licitat, lucrările de asfaltare, dacă nu vor exista probleme, vor demara în această toamnă, astfel încât anul viitor vor fi finalizate.

Edilul din Costeşti speră ca în următorii ani numărul locurilor de cazare vor fi peste 100, pentru a iniţia procedurile de declarare a localităţii drept staţiune.

Despre Costeşti se pot scrie manuscrise, adevărate liturghii de neam românesc, un patrimoniu cum rar poate fi găsit laolaltă în acelaşi loc precum este identificat aici între două râuri care înconjoară Muntele Stogu, Sfinxul Costeştilor.

De la Zănoagă şi până la trovanţii mistici se află o întindere de biserici, de peşteri, de chei, de livezi, de case de munte, de oameni, un arhipeleag de frumos care are două peceţi, meteora Arnotei lui Matei Basarab şi Academia Creştină a Bistriţei. Două bazilici ale timpului vechi care dau tonul unui frumos eclectic de simbol românesc.

Acesta este Costeştiul, o nouă monadă pe Drumul Mănăstirilor Olteniei de sub munte, o localitate care înconjoară piramida Stogului, singura comuna care deţine moştenirea zeilor în mijloc, un munte mic, un Sfinx pus de Dumnezeu între apele Costeştiului şi Bistriţei. De jur împrejur sunt case de munte cu cerdac mare, cu păduri în curţi, cu izvoare minerale care ies din pântecul acestui munte.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *