Infrastructura Ţării Loviştei stopează dezvoltarea turismului în Boişoara
Este nu o comună, este coroană regală cu trei sceptre – Găujani, Bumbuieşti şi Boişoara, este podoaba muntelui de Vâlcea, într-o zonă unde zăpada se confundă cu albul mioarelor, unde păpădiile apar când jos e deja vară, unde corcoduşul înfloreşte abia când jos dă floarea la măr, când iasomia şi-o agaţă fetele în păr şi când sub munte deja e vară…
Intri în Boişoara prin trei părţi, adică urci dinspre Boia, de vrei, şi treci de stânci, unde sus, ca o cataractă, stă Găujaniul. Te şi întrebi dacă locuinţele sunt prelungiri ale stâncilor sau au fost făcute odată cu muntele, cu lumea, cu geneza. Sau au fost, de fapt, chiliile primilor îngeri. Cred că şi mărul e cu păcate dulci, dacă priveşti mai atent. Acolo, sub muntele Tătarului, sau sub rămăşiţele mitice ale cetăţilor dacice.
Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Una din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara.
Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-au luat de la numele apelor care le străbat așa și-a luat și Comuna Boișoara numele de la valea care o străbate de la est la nord-vest.
Comuna Boișoara se învecinează: la nord, cu munții Făgărașului; la sud, cu comuna Racovița; la sud-est cu comuna Titești și la nord-vest cu comuna Câineni.
Ca repere importante ale localității sunt: Cetățeaua și Tătarul, două culmi de deal în formă de mameloane, situate în partea de nord-est a satului Boișoara, despărțite de Valea Mică, unde există o legendă că pe vremuri a avut loc o luptă între tătari și români; Posada este denumirea dată unui loc de trecere mai avantajos dintr-o parte în alta a unui munte sau deal și se află între culmea Clăbucetului și a Pleșilor, loc care leagă Loviștea de Sălătrucu de Sus; Mormântul este dealul cel mai înalt din partea de nord a satului Găujani, după legendă numele acestui deal ar proveni de la faptul că aici a fost îngropat un conducător de seamă al celor care locuiau pe aceste plaiuri în timpul formării poporului român; Fața Sfântului Ilie, este numele unui munte dăruit de voievodul Vlasdislav, unde până nu demult se ținea un târg care dura o lună de zile; el avea ca scop nu numai schimbul de produse, ci și întâlnirea românilor din ambele părți ale Carpaților;
Din păcate, comuna este izolată din cauza drumului naţional 7D care traversează Ţara Loviştei, astfel încât, probabil una dintre cele mai frumoase comune din România este ascunsă turismului.
nea Liviu, da-l dreq de turism, numai asta vezi in fata ochilor?ce o dai mereu cu turism peste tot? daca tot iti place asa de mult chestia asta comerciala , arata si cealalta fata a monedei, ce aduce turismul negativ acolo unde se dezvolta…doar daca poti sa-ti dai seama, bine-nteles