În Oltenia de sub munte s-au mutat în ultimii doi ani, 10.000 de locuitori și au fost înregistrați 67.747 de turiști

Oltenia de sub munte, este o zona considerată una din cele mai bogate ale Vâlcii, zona de civilizație valahă,  falia de localități reverane drumului național 67, drumul Gorjului, care intersectează și se suprapune pe alocuri cu Depresiunea Horezu este una din cele mai căutate zone pentru turism, pentru rezidential, pentru afaceri, o zonă care cunoaște o modernizare rapidă și atinge un ritm accelerat în ultimii ani de dezvoltare. Este puntea dintre polul urban al Râmnicului și polul urban al Horezului.

Este zona care toată la un moment dat ar putea fi declarată în întregime zonă turistică, dar este și zona specifică downshiftingului, având cele mai așezate și înstărite localități din Vâlcea, unde orășeni din Râmnicu Vâlcea, Craiova, București, Slatina, Alba Iulia, Alexandria, Galați, Constanța, Tulcea au ales să aibă o casă de vacanță sau chiar o locuință permanentă.

În luna mai, în această zonă au fost înregistrați, oficial, un număr de 1500 de turiști, în timpul verii, perspectivele par a multiplica acest număr.  De altfel în ultimii doi ani, potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Turismului au dormit cel puțin o noapte 67.747 turiști, în acest an urmând a fi depășit pragul de 100.000

Bunești – destinație rezidențială ideală pentru vâlceni

Veche așezare voievodală, din timpul lui Mircea cel Bătrân, comuna Bunești este considerată de mulți o extensie a zonei metropolitane a Râmnicului, dată fiind apropierea la 20 de km de municipiu..

Buneștiul are oficial 2.600 de locuitori dar în realitate nunărul acestora depășește 3.500, grație rezindenților care locuiesc aici, fiind la bază orășeni, majoritatea din Râmnicu Vâlcea dar care încă nu și-au schimbat buletinul.

”Este un fapt care m-a determinat să încep această investitie. Mă refer la rețeaua de gaze naturale. A fost un principal impediment în a merge mai departe pe zona economică. Orice agent economic mare dorește să aibă gaze. Restul utilităților au fost rezolvate, avem drumuri, apă, canalizare, există toate premisele pentru o dezvoltare, în schimb aceasta carență a gazelor a determinat un buget nu așa cum ne-am dorit. După ce rețeaua de gaze va fi funcțională vo  recupera decalajul față de celelalte comune din zonă”, spune primarul Viorel Radi.

Acesta a reușit în ultimii ani să pună la punct tot ce înseamnă insituții publice – școli, grădinițe, căminul cultural, dispensar. Aici funcționează și o modernă stație ISU dotată cu tot ce trebuie. Recent, un retailer a deschis un nou magazin. Numărul cererilor de locuințe este unul susținut, comuna este una curată, elegantă, cu străzi sistematizate.

Aici funcționeză și o pensiune dar există intentii pentru alte structuri de cazare. Localitatea are legături directe cu Govora, cu Ocnele Mari, are chiar și potențial turistic balnear dacă punem la socoteală,  izvoarele de apă sărată care ar putea fi valorificate.

Cert este că, deși veniturile proprii ale comunei sunt substanțial reduse, comuna nu se află în blocaj sau în vreo lipsă de perspectivă, are toate avantajele pentru a porni o dinamică economică, asta poate și după ce se va finaliza investiția în gaze naturale.

Stoenești – localitatea care atrage și turiști și orășeni

Cu peste 3.200 de locuitori, comuna aflată la limita Parcului Național Buila Vânturarița, are o demografie în creștere iar numărul locuitorilor efectiv se apropie în realitate de 4.000. Aici deja funcționează o pensiune iar alte trei sunt în diferite faze de proiectarea în satele Bârlogu, Stoenești și un complex pe drumul spre schitul Jgheaburi.

”Drum pe care intenționăm să-l modernizăm cu fonduri europene, ceea ce ar deschide foarte mult zona agro-turistică în comuna noastră. Comuna nu avea drumuri, nu avea apă, nu avea nimic aproape. Deși se află la nicio jumătate de oră de Râmnic sau de Horezu. Preocuparea mea a fost de face din comuna una atractivă. Degeaba era așezată într-o zonă frumoasă, dacă nu ai cu ce stimula, nu vine nimeni aici. Normal că dorința noastra este să atragem oameni de afaceri care să folosească resursa umană, resursele care sunt la dispoziție și de anul trecut se simte un interes crescut pe palierul economic. Da, avem un sector puternic rezidențial, aici vin din București și chiar din afara țării pentru a avea o locuință. Dar nu e suficient, vrem mai mult, vrem să ne apropiem de un prag financiar bun, de un buget care să ne asigure o mai mare independentă. Dar pentru asta avem nevoie de sprijinul clar al autorităților centrale. Vrem bani pentru proiecte, noi asta știm să facem, să scriem proiecte”, susține primarul Gheorghe Dumbravă.

De altfel, administrația din Stoenești este cunoscută că a atras peste 10 milioane de euro, în ultimii ani, prin fonduri guvernamentale și europene, bani care s-au regăsit la nivelul utilităților unde există apă, de exemplu și în cel mai îndepărtat sat.

În prezent se lucrează la asfaltarea celor 11,1 km de drumuri care rămăseseră nemodernizate, cu finanțare pe Anghel Saligny.  Localitatea se pretează foarte bine la industrie de servicii sau la o industrie de artizanat, aici funcționează un atelier unicat în România, de producere a borangicului. Există așa cum am spus mai multe locații pentru agro-turism și un lăcaș de cult de patrimoniu. Satul Zmeurăt este propice pentru zona agro-turistică, o zonă plină de pitoresc iar Valea Govorei pentru zona de camping.

 

Pietrari – o poveste de succes pentru orășenii care vor să se mute la țară

Cu aproape 3000 de locuitori, comuna se apropie de 600 de mii lei (210 per capita) venituri proprii, substanțial crescute față de anii anteriori, localitatea intrând în zona comunele aflate în curs de dezvoltare.  Cert este că dinamica este una pozitivă și cu siguranță, spune edilul Nicolae Moraru, în anii următori mult mai bine vor sta lucrurile. Localitatea se pretează pentru sectorul rezidențial, în ultimii ani, migrația celor care vin la Pietrari este mai mare decât a celor care pleacă. Un raport de 1,5/1. Dacă anul trecut 90 de pietrăreni au migrat din comună, în jur de 140 de noi intrări pot fi consemnate. O parte fiind repatriați după ce au muncit ani buni în străinătate. 

”Este de acum o localitate modernă, o destinație atât pe sectorul rezidential cât și pe zona de afaceri și servicii. Ambele dimensiuni economice trebuie să funcționeze. Anii precedenți am investit masiv în zona comercială, am modernizat complet toată zona târgului, un loc de tradiție în această parte de județ. Aici vom inaugura sala de sport în această vară. Acum lucrăm la dispensarul medical, o clădire modernă pentru medicii de familie, pentru medicină internă, stomatologie. Am recreionat toată zona cu specific industrial și sunt convins că investițiile private nu vor înceta să apară. Da, pentru mai mult, ne trebuie gaze, o astfel de investiție a fost deja anunțată prin gazoductul Gorj – Vâlcea  și în acest an, va intra în implemetare. În paralel am continuat investițiile urbanistice, pentru a face o localitate atrăgătoare”, menționează primarul Nicolae Moraru.

În realitate așa este, comuna care l-a dat României pe inventatorului Rebusului, arată acum ca un mic centru urban. Avem o piață agro, o hală comercială, se construiește o sală polivalentă, funcționează o mică industrie în zonă, agenții economici se înmulțesc, străzile sunt prevăzute cu trotuare, avem iluminat modern.

Multe alte proiecte sunt depuse pe Anghel Saligny și PNRR, localitatea atrâgând astfel peste 2 milioane de euro.

Prin Programul Național de Redresare și Reziliență s-a mai depus un proiect pentru amplasarea în localitate a șase stații de autobuz inteligente, special concepute pentru a oferi  confort, securitate, informare în timp real dar și alte beneficii precum facilități pentru persoanele cu dizabilități, posibilitatea de încărcare a device-urilor prin prize USB, hărți interactive, bănci încălzite pe timp de iarnă, sistem de răcire pe timp de vară, eficiente datorită panourilor fotovoltaice, hub de comunicații care permite transmiterea și gestionarea datelor zonale în timp real, etc.

De asemenea, prin Agenția Fondului pentru Mediu, tot cu fonduri europene, primăria Pietrari a mai depus un proiect pentru amplasarea pe teritoriul comunei a două stații de încărcare electrice.

Primăria se gândește chiar la amenajarea unui complex de agrement pe viitor dar după ce va fi pusă la punct toată infrastructură stradală și de utilități.

Bărbătești – o viitoare stațiune la poalele Căpățânilor

Cu peste 3000 de locuitori și venituri de 530 mii lei, Bărbăteștiul este o candidată serioasă la portofoliul de comună turistică este vechea vatră a Bărbăteștiului, comuna subalpină, așezată în cel mai frumos loc din Vâlcea, cu o panoramă care se poate compara cu orice regiune helvetică.

În Bărbătești funcționează două pensiuni dar se pregătește amenajarea unui sat turistic ”Valea Otăsăului”, unde mai multe loturi vor fi concesionate pentru contrucția de spații de cazare.

”Este o provocare și o ambiție clară de a transforma comuna noastră într-una turistică. Am reușit să amenajăm majoritatea străzilor, avem utilități, avem o comună unde toate problemele au cunoscut în mare parte rezolvare. Acum este momentul pentru a face un nou salt. Și acesta este domeniul turismului. Pentru asta avem o zonă generoasă, propusă pentru a deveni un nou sat de vacanță, o microstațiune, cu terenuri pe care le concesionăm celor care vor să dezvolte afaceri în turism. Structuri de cazare, pensiuni, cabane, parcare rulote. De aici se pleacă în frumosul Parc Buila Vânturarița, spre mănăstirile din munți. Și poate fi admirată valea și cheile Otăsăuluui. Aceasta este următorul target al nostru: Bărbătești, destinație turistică. În acest sens implementăm un amplu proiect de aducerea utilităților aici, canalizarea cu precădere.  Asta nu înseamnă că nu aștepăm și investiții în industrie. Fiind reverani drumului național 67, consider că Bărbătești poate fi o opțiune în acest sens”, spune Constantin Bănacu, primarul din Bărbătești.

Localitatea este așadar una care are majoritatea instituțiilor moderne și reabilitate. Pe Anghel Saligny, sunt proiecte care vor intra în execuție în 2023, proeicte care privesc amenajarea Căii Principale – ”Bulevard”, a drumului care străbate comuna de la est la vest, o reabilitare totală cu rigole, cu parcări, cu trotuare, cu mobilier urban.

Plus reablitarea a peste 8 km de drumuri. Dar și realizarea unui teren multifuncțional de sport. Toate aceste investiții sunt menite a transforma conuna Bărbătești într-o frumoasă oază turistică, la poalele Munților Căpățâni.

 

Costești – stațiunea care așteaptă de 100 de ani să-i fie recunosuctă valoarea

Anul 2023 va putea aduce primarului Toma Peștereanu pentru Costești, o titulatură pe care o așteaptă de aproape un secol. Acela de  stațiune turistică. Demersuri începute în 1900, atunci când se menționa stațiunea domnească, din Cheile Bistriței.

Cu peste 3000 de locuitori, comuna Costești se află în zona localităților dezvoltate l din Vâlcea, cu venituri de aproximativ 1,1 milioane lei (360 per capita). O sumă considerabilă, care provine din zona industrială, turism, servicii, impozite.

Numărul de turiști este n creștere, de la lună la lună, deja în mai am avut 250 de turiști. Și asta se traduce în numărul în continuă creștere de structuri de cazare. La această oră sunt astfel de trei proiecte. Vorbim la Costești de turism monahal, turism de patrimoniu, turism corporatist, turism montan, turism tradițional, turism de week-end.

Un semn bun că și turismul dar și alte servicii încep să aibă o pondere în economia acestei frumoase comune vâlcene.

”Știm clar că la un moment dat, mai devreme sau mai târziu mineritul se va încheia. Nu putem să așteptăm acel moment și să nu pregătim alternativa. Care este evident turismul cu industriile complementare. Și asta văd că înțeleg și locuitorii. Mulți care au îndrăznit să dezvolte afaceri conexe turismului. Este important ca în următorii ani asta să facem. Turism cu tot ce implică, trasee, gastronomie, monahal, divertisment, agrement, turism cultural. Comuna noastră se poate preta la toată gama de servicii turistice, pentru că are un uriaș potențial pe care împreună cu locuitorii, cu oameni de afaceri vrem să-l dezvoltăm. De aceea am investit masiv în infrastructură, mai avem câteva drumuri de rezolvat, spre Horezu, un drum care să închidă inelul Stogului și să amenajăm tot ce poate face din Costești, o destinație de vacanță”, susține primarul Toma Peștereanu.

Primăria a finalizat iluminatul public, etapa 2, un sistem modern cu telegestiune și un drum între satele Văratici și Costești cu acces către biserica Secături. În zona centrală se va face un sistem care să colecteze apele pluviale. Iar în scurt timp va începe reabilitarea moderată a grădiniței din Costești.

Toma Peștereanu mai menționează proiectul unui parc fotovoltaic care să asigure cheltuielile publice pentru consumul de energie electrică.

Oferta turistică din Costești a crescut cu un nou camping, se vorbește despre noi cereri pentru pensiuni, altele sunt în lucru, primăria a amenajat zona trovanților, s-a lucrat intens la modernizarea centrului civic. Se așteaptă proiectele Consiliului Județean, în privința drumului care duce spre Arnota, pentru că aici există o problemă reclamată de turiștii care urcă la mănăstire, drumul este într-o stare de degradare și necesită o intervenție de urgență.

Localitatea este una dintre cele trei comune turistice ale Vâlcii și printre cele mai frumoase zece comune din România, cu un uriaș patrimoniu. Are un potențial ridicat în acest sens și este un candidat clar o stațiune turistică a Olteniei de sub Munte.

Și nu în ultimul rând palierul rezidential este unul foarte crescut, este comuna cu cei mai mulți craioveni mutați la munte.

Tomșani – localitatea unde se combină industria cu agroturismul și în care se cumpără  ”sate întregi”

Cu aproape 417 mii lei venituri proprii (119 lei) și peste 3500 de locuitori, comuna vâlceană, denumită drept capitală a mierii, este cunoscută de secole drept, zona cu cei mai mulți apicultori din țară. Mierea de la Tomșani se vindea în secolul XIX în târgurile din Veneția, Trieste și Milano iar ceara de aici, era direct achiziționată de Vatican.
Așadar cu o istorie economică în spate, Tomșaniul din prezent se dezvoltă pe două paliere principale, agro-turistic și economic. Aici există locuințe noi, comuna beneficiind de o infrastructură optimă și standarde de viață căutate de cei care vor o casă la țară. Plus că un sat întreg a fost complet cumpărat de orășeni. Nu mai sunt case pustii.
”Lucrăm la intabulări. Și în același timp efortul nostru se concentrează pentru atragerea de investitori. Cu precădere în zona de vest a localității, aici avem un avantaj că ne aflăm aproape de Horezu și depindem foarte mult de modul de dezvoltarea economică a acestui oraș. De altfel, fără o economie privată, fără afaceri în comună, bugetul propriu nu va crește. Avem terenuri și așteptăm pe cei care vor să dezvolte aici afaceri, industrie, servicii, agro-industrie. Sper că în acest an vor demara marile proiecte pe progame naționale și guvernamentale. Dar asta este partea noastră, a adminsitrației și nu e suficient. Pentru ca o localitate să dea înainte să asigure un nivel de trai, un buget consistent, locuri de muncă, așa cum am precizat, este nevoie de investitori privați. În acest sens, am demarat o amplă operațiune de intabulare și cadastrare a terenurilor pe care le deține primăria. Pentru a avea pământ de oferit, fie prin concesiune, prin închiriere. Pentru a amenaja un parc fotovoltaic. ”, spune Andrei.
Odată intabulate aceste terenuri, Nicolae Andrei menționează că se va analiza accesul acestora la utilități și acolo unde nu sunt, să incerce să execute aceste lucrări.

În anul 2022, primăria a obținut aproape 11 milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri de interes local, astfel încât localitatea să devină una atractiva pentru investitori. Lucrările vor demara în perioada următoare și vor consolida infrastructura mare de drumuri a comunei.

Totodată Primăria Tomșani lucrează reabilitarea drumurilor și din buget local. În privința gazelor naturale, primarul spune că 10 comune din județul Vâlcea, printre care și Tomșani depind de investiția amplă, anunțată de Transgaz, a unei magistrale care va uni județul Gorj cu localitatea Băbeni din Vâlcea. Deja se efectuează măsuratori necesare pentru stabilirea traseului final.

Horezu – capitala națională a ceramicii, orașul celor de două stațiuni, de jos și de sus, de la munte. 

Cu peste 6,86 milioane lei  (998 lei per capita) și o populație oficială de aproximativ 7000 de locuitori, orașul devenit stațiune de interes național, ocupă locul 4 în Vâlcea, ca PIB și este al treilea cel mai dezvoltat oraș din județ.

Când auzim „Horezu”, ne gândim automat la ceramica populară deja celebră. Dar în afară de asta, potențialul pe care îl are orașul este încă neexploatat la adevărata sa valoare. Un lucru este însă destul de clar: a reușit să atragă bani europeni, ca să înceapă să se dezvolte pe toate axele și pe toate domeniile – producție, retail, comerț, turism, entertaiment.

Chiar dacă în acte orașul are o populație stabilă de 7000 de locuitori, în realitate, dacă adaugăm numărul turiștilor, numărul celor care tranzitează și care rămân temporar în Horezu, sare bine de 10.000.
În toamnă, cea mai importantă lucrare de infrastructură și anume centura ocolitoare de est a orașului, un amplu proiect care implică un viaduct de aproape 2 km va intra în licitație. Mai este de luat un singur aviz. Tot în toamnă va fi finalizat parcul orașului, un spațiu verde care înseamnă o oază de plimbare, distracție, agrement în Horezu. Alți investitori vor dezvolta un sat comercial în zona Treapt iar alții își extind afacerile.
Orașul păstrează un centru istoric  redat circuitului turistic și urban, are în portofoliu două monumente UNESCO, deține o microstațiune la 1600 metri altitudine, un spital modern și dotat cu aparatură medicală modernă, un liceu, cel mai mare din județ, școli și grădinițe. Dar și un parc industrial care crește anual în zona Treapt.
Este așadar cel mai dinamic oraș din Vâlcea, care combină reușit toate domeniile economiei – turism, industrie, servicii.
Este pe drept cuvânt capitala de vest a Vâlcii, un centru regional care impune un trend în toată regiunea, în toate localitățile limitrofe. Dacă merge bine Horezu, merg bine și comunele Olteniei de sub Munte. Și nu în ultimul rând Vâlcea.
Vestea însă pe care o așteaptă nu doar hurezenii ci și toți locuitorii din Oltenia de sub Munte este cererea înaintată de Transgaz pentru Organizarea de Șantier necesară realizării gozoductului Tetila – Băbeni, o investiție care va racorda la gaze nu mai puțin de 10 localități, nu doar orașul Horezu.
Vaideeni, acolo unde păstorii devin operatori și dezvoltatori de turism
Ultima stațiune a Vâlcii alături de Mălaia care a primit în 2022 atestatul oficial, Vaideeni este deja o marcă la nivel național, fiind comuna care prezintă admirabil sinteza dintre Oltenia de sub Munte și spiritul transilvan al Mărginimii Sibiului.
Cu venituri proprii de care se apropie de pragul de 1 milion de lei pentru anul 2022 (951 mii lei, 250 lei per capita ) cu aproape 4.000 de locuitori, comuna Vaideeni este un nucleu turistic care treptat se substituie tradiției păstoritului. Este una din cele mai moderne localități vâlcene, care are proiecte masive în această industrie a turismului. Și nu numai, este un  centru economic în creștere, care își propune o țintă de 1 milion de lei venituri proprii în anul care urmează.
”Din păcate, tradiția păstoritului este în declin și nu doar la noi, ci în toată țara. Dar, turismul structurat și centrat pe acest fundament combinat cu o industrie zootehnică devine încet o axă pe care comuna noastră se dezvoltă. Vaideeniul este un brand, la care s-a muncit ani întregi, avem o identitate a noastră, lucrăm pentru a promova foarte bine, tot ce ține de zonă. Investițiile noastre în infrastructură dau roade. Faptul că am devenit oficial destinație turistică, s-a muncit  mult la acest capitol și vrem să oferim turiștilor care vin la Vaideeni, ceva care să îi țină aici. Asta este grație antreprenorilor din turism care au îndrăznit. Turiștii trebuie să aleagă aici sejur și asta înseamnă să aibă activități diverse. De la tradiții, sărbătorile noastre, gastronomia nostră, agrement și aventură. Sper să implementăm cât mai rapid microstațiunea Ursu -Ursulețul, dar asta depinde proiectul CEZ-ului cu aducerea energie electrice. Noi vom implementa alte proiecte în acest an, prin PNRR, pe Anghel Saligny și vom accesa fonduri pentru stațiuni turistice”, menționează primarul Daniel Băluță.
De altfel, din Vaideeni pleacă două drumuri absolut unice în Vâlcea, drumuri montane pe Valea Luncavățului și pe Valea Cernei al căror potențial este prea puțin valorificat. Aici se află peșteri și există proiecte îndrăznețe în acest domeniu. Aici avem cascade, chei, peșteri, locuri de camping, trasee care urcă până pe platoul la 2000 de metri.
Vorbim de o comună care va completa oferta turismului total pe care îl poate oferi județul Vâlcea. Cu siguranță în anii următori, veniturile proprii ale localitățiii vor fi mult mai mari decât au fost până în prezent.

 

 

One comment

  • Petria Ion

    Horezu poate deveni statiune turistica cu imprejurarile ei : pirtie de schi la virful roman hoteluri,cabane,pt.iarna- vara,minastiri,trasee turistice,etc.Urgent soseaua r.vilcea – tg.jiu trebue modificata la autostrada cu ocolirea urcusurilor pe curba de nivel,dar si mai urgent trebue interzisa circulatia basculelor cu carbune berbesti-govora dus si intors cu cenusa .Acestea strica infrastructura sioselei si aduce venit celui care a preluat transp.carbunelui berbesti- govora de la cfr pentru care a fost facuta linie alunu-berbesti-băbeni.(idei de afaceri in detrimentul soselelor si oamenilor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *