Horezu Vâlcii – Aurul din lut, o mină a spiritualităţii

Poate nu multă lume ştie că la Horezu de Vâlcea există o mină de aur. Dar aurul de aici nu este extras toxic, nu se scoate cu cianuri, nu, aurul de la Horezu este scos de Dumnezeu cu ajutorul oamenilor. Adică al meşterilor care se joacă de creaţia.

Dumezeu ne-a făcut pe noi din lut şi ne-a dat viată, meşterii olari creează frânturi sau cioburi de rai, prin meşteşugul lor. Ei modelează aurul din lut. Aurul din lut este mai preţios decât aurul cu cianuri.

La Horezu se face alchimie, la Horezu pământul prinde culoare, vorbeşte, se mişcă şi devine nemuritor. Pentru că la Horezu avem cel mai frumos atelier în aer liber. Horezu trăieşte prin asta, este capitala europeană a ceramicii. Şi are de peste 2000 de ani, jocul cu focul şi pământul.

Horezu? Hm, este oraşul care are la margini munţii şi rebela Măgură a Slătioarei, un piemont, un munte care a fugit mai lateral ca să formeze o depresiune. La Horezu sunt multe flori pe tratuare, la ferestrele caselor. La Horezu, avem un centru istoric, unde căruţele boierilor de pe Valea Olteţului şi Cernei veneau la târg. Dacă închizi ochii, auzi cum se învârt pe caldarâm, aceste roţi. La Horezu, cerul de deasupra se reazemă de munte şi de vârfurile caselor. Cerul coboară cu alai de sfinţi şi alege pământul, mustind de viaţă. Pe strada Olari, cea mai lungă stradă a artei şi a tradiţii stau ei, micii Dumnezei ai lutului, cei pe care Cineva i-a ales să Îi copieze modelul. Horezu are culoare, are viaţă, are aur. Un aur care se află în lut şi care are parf magic. Zâne şi Iele au binecuvânt acest pământ cu pulbere de nori cu aripi.

Cu cei peste 50 de meșteri olari din zonă Horezu este o autentică școală de olărit, care a dus acest meșteșug pe harta UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.

Prin harul lor, meșterii olari sunt priviți ca niște „vrăjitori”. De aceea, la Horezu, despre olar se spunea că „va avea mare muncă pe lumea cealaltă, că arde și chinuiește pământul”. Într-o legendă se spune că olarul și-a furat meseria din cer, de la Dumnezeu, care, la facerea lumii, l-a zămislit pe om din lut, însuflețindu-l, dar olarul, neputând să dea vaselor viață cu suflarea lui, le-a băgat în dogoarea focului, ca să le dea suflet și grai.

În Horezu există un sat-muzeu, Olari, un sat european al acestei bresle, unde pereții caselor sunt împodobiți cu celebrele farfurii hurezene. Un simbol dominant în decorarea vaselor de Horezu este cocoșul.

„Dacă nu știi să pictezi un cocoș, nu ești olar” este sloganul binecunoscut al ceramiștilor hurezeni. Cocoșul, spune reputatul etnolog Ion Ghinoiu, „vestea nu numai orele nopții, ci și curățirea spațiului nocturn de forțele ostile omului”. Alături de simboluri ancestrale, cosmice (soarele, steaua, spirala), zoomorfe — cocoșul, șarpele, peștii (simboluri paleocreștine sau cu trimitere directă la creștinism), în ceramica de Horezu se regăsește o debordantă panoplie fitomorfă în care pomul vieții concertează cu un întreg univers vegetal (flori, boboci, spicul de grâu, struguri, porumb, lalele, ardei etc.). Ceramiștii din Horezu au dezvoltat o adevărată școală a artei plastice populare într-un bun dialog între conservarea motivelor tradiționale și exprimarea plastică liberă, novatoare, izvorâtă din meșteșug, dar și din talent artistic autentic.

La Horezu se poate vorbi de adevărate dinastii de olari: Vicșoreanu, Ogrezeanu, Pietraru, Giubega, Mischiu, Iorga, Bâscu, Popa, Tambrea. Sunt doar câteva dintre familiile de olari din Horezu în care meșteșugul a trecut de la părinți la fii și nepoți.

Horezu respiră ceramică, trăiește prin ceramică.

Târgul ceramicii populare Cocoşul de Hurez, ediţia 48,  a fost deschis vineri, pe 1 iunie. În 2018, au fost prezenţi peste 50 de ceramişti din ţară şi de peste hotare, care şi-au expus obiectele de artizanat şi au intrat în concursul de creaţie.

 “Vreau să mulţumesc tuturor invitaţilor care astăzi ne-au onorat cu prezenţa, vreau să spun că mă simt excelent în mijlocul dumneavoastră şi mi-aş dori ca sentimentul să fie reciproc şi să rămâneţi impresionaţi de calitatea artizană care se prezintă în acest târg şi să plecaţi cu o impresie plăcută din oraşul Horezu, oraş care, cu ajutorul domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Constantin Rădulescu, am garanţia că îl vom transforma într-un oraş de elită pe plan cultural. Proiectele care sunt în derulare în prezent în Horezu vor edifica aici în vestul Vâlcii, un adevărat pol regional turistic. Ceramică, schi, chiar acum se lucrează la domeniul schiabil, turims monahal, patrimoniu, punerea în valoare a istoriei noastre, toate acestea vor face din Horezu un centru care va atrage noi investiţii, o demografie în creştere, bunăstare, un trai decent. De altfel toată Depresiunea Horezu va cunoaşte o dinamică economică” a declarat la deschidere, primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu.

În cele 3 zile de festival, potrivit autorităţilor locale, peste 20.000 de turişti au vizitat complexul expoziţional de pe platoul Stejari.

Liviu Popescu