Un nou soi de struguri a fost omologat în acest an, la Drăgășani: crâmpoșia aromată

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgăşani a omologat anul acesta Crâmpoşia aromată, un nou soi de struguri pentru vin ce a fost creat în urmă cu aproximativ două decenii în cea mai veche podgorie din Oltenia şi despre care oenologii vâlceni spun că o să fie unul dintre cele mai căutate şi apreciate de la noi din ţară.

„Crâmpoşia aromată este un soi care a fost luat în studiu undeva la începutul anilor 2000. A fost continuat de echipa de cercetători de la staţiunea Drăgăşani. Soiul a fost creat de domnul inginer Mărculescu Mircea. Anul acesta l-am omologat şi este în curs de brevetare. Este o hibridare sexuată între Crâmpoşie selecţionată ce a fost creată tot la noi, la staţiunea de la Drăgăşani, şi Muscat de Hamburg. Îşi ia aroma de la creaţia aceasta de hibridare, de la soiul de Muscat de Hamburg. Este un soi foarte valoros şi sper că – şi se va şi întâmpla – o să fie unul dintre cel mai bune soiuri aromate din ţară şi chiar din lume, pot să spun. O să fie la mare căutare. Este un soi pentru obţinerea vinurilor albe aromate de tip muscat de înaltă calitate”, a declarat secretarul ştiinţific al staţiunii vâlcene, Sergiu Gorjan.

 

El a precizat că staţiunea vâlceană are în prezent la testare, la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, încă trei soiuri şi o clonă, pe care speră să le omologheze anul viitor. Tot la Vâlcea, a fost dezvoltată şi o aplicaţie prin care au fost identificate soiurile româneşti vechi din zona Podgorie Drăgăşani pe care acum cercetătorii vâlceni intenţionează să le înmulţească şi să le promoveze.

„Le-am identificat la faţa locului şi cu o aplicaţie ştiu exact unde sunt aceste soiuri de mare valoare şi aici aş numi soiuri prefiloxerice cum ar fi slăviţa, teişorul – soiul României foarte valoros, cârloganca, gordanul, braghina – soiurile noastre autohtone, româneşti. Din păcate, ele nu se mai găsesc pe o suprafaţă mare. Le avem aici, într-o colecţie amplelografică pe un hectar jumătate de plantaţie viticolă. Sunt bine conservate şi cu timpul o să le înmulţim ca să putem să le promovăm. Aş vrea ca soiul României să-l promovăm în prima fază, pentru că este un soi foarte valoros, foarte bun în obţinerea vinurilor albe şi roze. Este un soi descoperit în 1943, după întoarcerea generalului Aldea de pe frontul sovietic. Deci, un soi cu foarte bune calităţi”, a mai spus secretarul ştiinţific al staţiunii viti-vinicole din Drăgăşani.

 

Cât despre recolta de struguri de anul acesta din cea mai veche podgorie din Oltenia, oenologul vâlcean a ţinut să precizeze că a fost una bună, astfel că preţurile la vinul de Drăgăşani vor rămâne neschimbate.

„Anul acesta a fost un an bun. Producţia de struguri a fost bună atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Am înregistrat undeva la 9 -10 tone de struguri la hectar. Deci e o producţie foarte bună chiar şi pe strugurii de masă, pe strugurii de vin şi pe cei roşii. Preţurile sunt foarte bune. Sunt cele de anii trecuţi. Vinul este la mare căutare, iar producţia a fost, aşa cum vă spuneam, bună atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Deci, o normalitate a viticulturii în prezent”, a mai adăugat Sorgiu Gorjan.

Cu o istorie ce datează încă de pe vremea geto-dacilor, Podgoria Drăgăşani este renumită acum în special pentru soiurile Negru de Drăgăşani, Crâmpoşie selecţionată, Novac, Sauvignon şi Cabernet Sauvignon, dar şi pentru soiurile de masă, în special strugurii Victoria, o creaţie tot a staţiunii drăgăşenene, din anul 1972, care acum se cultivă în toate colţurile globului, fiind totodată şi cei mai consumaţi struguri de masă din lume.

AGERPRES