Rusidava – „Atlantida Vâlcii” înghiţit de apele Oltului?
Drăgăşani, oraşul viilor, cum i se mai spune. Este al doilea mare oraş al judeţului care, în timpurile bune, ajungea spre 20.000 de locuitori. Total diferit de Râmnicu Vâlcea, avea parfumul oltenesc de târg, dar şi de oraş al podgorenilor de viţă nobilă. Un oraş frumos, cu multă istorie, cu multe sincope, cu multă literatură, cu Gib Mihăescu.
Dar şi cu o mare enigmă a antichităţii.
Drăgăşaniul a existat în perioada romană cu numele de Rusidava. Rusidava era, în perioada cuceririi romane, o cetate puternică, care număra peste 5000 de locuitori, avea terme, apeducte, un pod peste râul Olt, case, drumuri. Cetatea avea fortificaţii, un comandament şi o parte din legiune. La care, evident, se adăugau localnicii.
Chiar dacă la începutul secolului al III-lea romanii renunţaseră la teritoriile din Transilvania, zona de la sud de Carpaţi, prin cele două cetăţi – Buridava şi Rusidava, era încă importantă pentru imperiu.
Şi Rusidava era port la Olt, aici opreau ambarcaţiunile care veneau încărcate cu sare sau cu lemn de tisa, aici erau opriţi şi buştenii care erau aduşi de apă. Romanii reuşiseră să pună la punct două rute de transport Rusidava – Buridava, dar şi pe cel dinspre Bălceşti – Grădiştea spre Horezu.
Se pare că de atunci funcţiona legătura dintre Rusidava şi Grădiştea. În fine, istoricii pot spune mai multe despre acest centru sudic al judeţului.
Partea misterioasă urmează însă abia acum. După retragerea aureliană şi după ce, efectiv, daco-romanii au părăsit oraşele, Rusidava a dispărut. Fie distrusă de valurile migratoare sau distrusă prin pustiire, fie înghiţită de albia râului Olt, în fine, ştim clar că Rusidava există doar în documente, nu şi în realitate. Este de negăsit.
Adică, ruinele cetăţii romane nu sunt de găsit. Aceasta a fost, de fapt, provocarea arheologilor. La mijlocul secolului trecut, s-a crezut că Rusidava a fost descoperită. Lucrându-se la fundaţia unor locuinţe în cartierul drăgăşenean Momoteşti, au fost scoase la iveală ruine romane. Părea că, în sfârşit, s-a făcut marea descoperire. Dar nu, a fost vorba doar de un castru, un fort roman, iar Rusidava a rămas, pe mai departe, o fantomă.
Au existat teorii cum că anumite ruine, descoperite mai jos, în comuna Grădinari din judeţul Olt, ar fi aparţinut Rusidavei, dar nici acestea nu s-au adeverit.
Cetatea Rusidavei este undeva, acolo, dar nu se doreşte dezvelită.
Deşi a mai existat o teorie, dramatică, dar neconfirmată. Se spune că, atunci când s-a lucrat la barajul Drăgăşani, o echipă a TCH-ului, care lucra la amenajarea lacului de acumulare, ar fi descoperit, cu o cuvă de excavator, o incintă romană, cu oale de lut şi cu foarte mulţi bani. Lucrările au fost sistate timp de trei zile, după care s-a continuat treaba. O echipă de la Bucureşti a fost prezentă aici, dar securitatea a dat ordin să se înceteze cu cercetările, pentru că erau nişte grafice şi un cincinal de respectat. Dacă ar fi aşa, atunci Rusidava este acolo, sub lacul de acumulare, şi acolo va rămâne definitiv.
Sau, cândva, pe viitor, dintr-o întâmplare, un mare oraş al antichităţii din Dacia Romană va fi descoperit, aici, ascuns de dealurile viilor, cine ştie.
AP